Contractul de franciza prvede o clauza de non-concurenta
Contractele de franciza prevad in mod frecvent o clauza de non-concurenta post-contractuala opozabila francizatului. Acest tip de clauza are ca scop sa protejeze identitatea comuna si reputatia retelei si know-how-ul francizorului.
Reglementarea europeana 2790/1999 impune patru conditii :
1) obligatia trebuie sa priveasca bunurile sau serviciile care sunt in concurenta cu bunurile sau serviciile obiectului contractului ;
2) trebuie sa fie limitata la locatiile si terenurile de pe care cumparatorul a operat in timpul contractului ;
3) trebuie sa fie indispensabila protectiei know-how-ului transferat de catre francizor ;
4) este limitata pe timp de un an de la expirarea contractului.
Contractul de franciza poate fi denuntat
Denuntarea contractului antreneaza fie executia fortata a contractului, fie dizolvarea sa retroactiva. In acest caz, partile va trebui sa revina in stadiul in care se aflau inaintea semnarii contractului. Se procedeaza ca si cum nimic nu s-ar fi semnat.
Aceasta implica restituirea sumelor percepute, a materialelor livrate ... Tot ceea ce a fost facut sau decis in virtutea existentei unui contract trebuie restituit.
Conditia de denuntare este intotdeauna sub-inteleasa din contracte, mai ales in cazul francizei. Totusi, unele contracte prevad chiar ele o asemenea clauza care se adauga dispozitiilor legale. Care este interesul sa se insereze o asemenea clauza atunci cand legea prevede deja denuntarea contractului in caz de neexecutare contractuala ?
Denuntarea judiciara a contractului trebuie sa fie chemata in justitie, iar inserarea unei clauze care aminteste de acest principiu permite evitarea inconvenientelor mai mult sau mai putin inerente interventiei judecatorului ( cheltuieli de angajare, termene mai mult sau mai putin lungi, ...) .
Diferentele dintre franciza si contractul de comision
I. Francizatul este un independent care isi asuma riscul afacerii sale
·Francizatul este un comerciant independent din punct de vedere juridic care actioneaza in nume propriu si nu in numele si / sau in numele francizorului, dar care se foloseste de marca si de firma acestuia din urma. Francizatul isi asuma riscurile intreprinderii sale si se bucura rezultatele activitatii sale.
II. Comisionarul este un comerciant care actioneaza in numele si in contul unui cometent
Comisionarul este definit de Codul Deontologic ca persoana care actioneaza in nume propriu sau sun un nume social in numele unui cometent.
·Cometentul este cel mai des un simplu furnizor sau un francizor care, in paralel cu franciza, dezvolta si o activitate de distributie prin contract de comision.
·Situatia comisionarului este apropiata de cea a agentului comercial cu diferenta ca comisionarul se angajeaza personal in fata cumparatorilor, chiar daca acestia cunosc identitatea cometentului.
Contractul de franciza prevede o clauza de agrement
Pe timpul unui contract, francizatul poate fi pus in situatia de a transmite contractul sau, prin care este legat de francizor,unei terte persoane. Intr-o astfel de situatie, francizorul poate sa intervina in alegerea succesorului ca sa nu fie fortat sa incredinteze marca si know-how-ul oricarei persoane.
Din aceasta perspectiva, multi francizori insereaza clauze de agrement in contractele lor de franciza. In virtutea acestei clauze, din momentul in care se transmite contractul, francizorul va putea sa valideze sau nu alegerea succesorului de catre francizat.
Acesta va fi cazul in mod special daca societatea se disolva, se vand fonduri , se pune in locatie de gestiune, aport in societate ... In aceasta situatie, asupra succesorului se va face aprecierea francizorului.
Exista un drept de reinnoire al contractului de franciza
Contractele de franciza se incheie in general pe o durata determinata la sfarsitul careia relatiile inte parti iau sfarfit.
Totusi, cand colaborarea lor este fructuoasa, francizorul si francizatul au tot interesul sa o mentina dincolo de perioada stipulata initial in contract.
In practica, se intampla ca francizorul si francizatul sa nu fie de acord cu pricipiul unei reinnoiri, una dintre parti (cel mai des francizorul), dorind sa nu prelungeasca la nesfarsit relatia comerciala cu partenerul sau.
Francizorul poate fi un master francizor
Francizorul in acest caz este un sub francizor. Master-francizorul beneficiaza de o exclusivitate teritoriala pe o zona geografica definita printr-un contract de master-franciza.
Aceasta zona geografica este importanta, iar master-francizorul are ca misiune saselectioneze si sa implementeze in acea zona.
Master-francizorul este atunci co-contractantul francizatului.
Utilizarea de catre creator a conceptului acestei formule de master-franciza, ii permite sa implanteze marca si conceptul sau in regiuni prea indepartate de el si unde dezvoltarea directa in retea a francizatului ar duce la cheltuieli mult prea mari.
Master-franciza este in mod special folosita atunci cand francizorul initial este din strainatate. El acorda master-franciza unui intreg teritoriu national.
Contractul de franciză
Contractul de franciză trebuie să reflecte interesele membrilor retelei de franciză, protejând drepturile de proprietate industrială sau intelectuală ale francizorului, prin mentinerea identitătii comune si a reputatiei retelei de franciză.
Contractul de franciză trebuie să definească, fără ambiguitate, obligatiile si responsabilitătile fiecărei părti, precum si orice alte clauze ale colaborării.
Contractul de franciza prevede o clauza de neafiliere
La sfarsitul contractului, francizatul care paraseste reteaua trebuie sa respecte un anumit numar de pbligatii (trebuie de exemplu sa inceapa cu coborarea firmei). Contractul de franciza comporta frecvent clauze care privesc perioada post contractuala.
Contractul de franciza poate prevedea o clauza de aprovizionare exclusiva
Admisibilitatea clauzelor de aprovizionare exclusiva este in relatie cu dreptul de concurenta atat roman cat si comunitar.
Francizorul dispune de un veritabil "Know-how"
Orice contract de franciza comporta obligatia francizorului de a transmite un veritabil « know-how » francizatului. Daca nu exista, contractul de franciza trebuie anulat in absenta de cauza.
Know-how-ul este un ansamblu de informatii practice nebrevetate, rezultante din experienta francizorului si testate de catre acesta. Este secret, consistent si identificabil.
Reiterarea corecta a know-how-ului trebuie sa permita francizatului sa dispuna de un avantaj concurential destinat favorizarii reusitei sale.
Cateva aspecte privind contractul de franciza
Contractul de franciza reprezinta piatra de temelie a relatiilor dintre francizor si francizat /master francizat. Prin acest document se reglementeaza, din punct de vedere juridic, drepturile si obligatiile ambelor parti.
Francizorul ar trebui sa permita potentialilor candidati sa studieze acest inscris inainte de semnarea sa; situatia ideala o reprezinta cazurile in care viitorul francizat are la dispozitie o perioada de minimum cateva zile, timp in care contractul ar trebui studiat si analizat cu multa atentie, preferabil si de catre un avocat familiarizat cu aspecte ale conceptului de franciza. De mentionat: se recomanda sa se apeleze la consultarea unui specialist intrucat, de regula, contractele pot avea clauze care sa favorizeze francizorul.
Contractul va contine dispozitii care sa acopere, in detaliu considerabil, obligatiile companiei francizoare, dar si cele ale firmei francizate in ceea ce priveste: mediul de operare a afacerii; formarea si asistenta operationala oferite de catre francizor; pretul si felul produselor/serviciilor; teritoriul unde isi va desfasura activitatea noua franciza; daca e cazul, trebuie sa se faca vorbire de orice exclusivitate; durata contractului si modalitati de reinnoire/reziliere; despagubirile ce vor fi platite de parti in cazul nerespectarii obligatiilor asumate; contravaloarea taxei de intrare; redevente: cuantum si modalitati de plata; aspecte legate de marcile inregistrate, brevete, logo-uri, precum si cesiunea asupra dreptului de folosinta; probleme fiscale; aspecte privind publicitatea, marketingul, situatiile in care francizatul poate cesiona/transfera franciza catre terti; solutionarea litigiilor; practici de operare; cursurile de formare profesionala- unde vor fi tinute si pe cheltuiala cui; se vor mentiona conturile in care se vor face platile, adresele necesare pentru corespondenta, notificari etc.
Nu exista un contract standard deoarece fiecare franciza are specificitatea sa, iar metodele, conditiile si termenii difera considerabil: intr-un fel este structurat un contract de franciza din domeniul mancarii si in altul unul din fashion! Tine de abilitatea celui care intocmeste acest document sa cuprinda toate aspectele importante pentru franciza respectiva; in cazul in care acesta esueaza in demersul sau, e posibil ca rezultatele finale sa nu fie cele scontate.
Sistemul de reglementare a francizei la nivel european
In tarile din Europa, membre ale Uniunii Europe sau nu, reglementarea sistemului francizei ca atare este foarte redusa intrucat acordurile de franciza prin prisma conditiilor lor contractuale cad sub incidenta legilor nationale, in special, a legii contractelor, a principiilor generale ale dreptului civil sau comun, legilor comerciale, sociale si fiscale sau jurisprudentei nationale sau europene. Exista patru tari in UE care au adoptat legi ce fac referire la franciza si cer francizorului sa dezvaluie viitorului francizat, in intregime si fara echivoc, informatii specifice inainte de semnarea contractului de franciza. Este vorba de Legea Doubin din 1989 si Decretul 91-337/1991 din Franta, Legea 7/1997 si Decretul 2485/1998 din Spania, Legea 129/2004 si Decretul 204/2005 din Italia si Legea 51/1687/2005 din Belgia.
La nivelul legislatiei Uniunii Europene, franciza este reglementata numai in contextul legislatiei privind concurenta.
Comisia Europeana, in calitatea sa de gardian al principiilor si conditiilor de promovare a unei competitii deschise si libere in Piata Unica, mentioneaza in Tratatul de la Amsterdam, articolul 81(3)*, posibilitatea exceptiei in cadrul incheierii unor acorduri, sau altfel spus, introducerea unor "restrangeri" contractuale in conditii foarte stricte.
In acordurile de franciza (ca si in multe altele) exista diverse tipuri de restrangeri care sunt calificate in legea concurentei drept restrangeri "verticale". (O restrangere verticala impune partilor acordului sa nu se angajeze pe pozitie de competitori. De exemplu, in cazul francizei aceste restrangeri ar putea fi una sau mai multe combinatii intre clauze de exclusivitate teritoriala, politici de pret, de aprovizionare, clauze de neconcurenta pe o anumita perioada de la incetarea acordului etc.
*Tratatul de la Amsterdam, Cap. 1. Normele privind concurenta. Art. 81
(1) Sunt incompatibile cu piata comuna si interzise orice acorduri intre intreprinderi, orice decizii ale asocierilor de intreprinderi si orice practici concertate care pot aduce atingere comertului dintre statele membre si care au ca obiect sau efect impiedicarea, restrangerea sau denaturarea concurentei din cadrul pietei comune si, in special, cele care:
(a) stabilesc, direct sau indirect, preturi de cumparare sau de vanzare sau orice alte conditii de tranzactionare;
(b) limiteaza sau controleaza productia, comercializarea, dezvoltarea tehnica si investitiile;
(c) impart pietele sau sursele de aprovizionare;
(d) aplica, in raporturilr cu partenerii comerciali, conditii inegale la prestatii echivalente, creand astfel acestora un dezavantaj concurential;
(e) conditioneaza incheierea contractelor de acceptarea de catre parteneri a unor prestatii suplimentare care, prin natura lor sau in conformitate cu uzantele comerciale, nu au legatura cu obiectul acestor contracte.
(2) Acordurile sau deciziile interzise in temeiul prezentului articol sunt nule de drept.
(3) Cu toate acestea, pot fi declarate ca exceptate de la aplicarea alineatului (1):
- orice acorduri sau categorii de acorduri intre intreprinderi;
- orice decizii sau categorii de decizii ale asocierilor de intreprinderi;
- orice practici concertate sau categorii de practici concertate
care contribuie la imbunatatirea productiei sau distributiei de marfuri ori la promovarea progresului tehnic si economic, asigurand totodata consumatorilor o parte echitabila din beneficiul obtinut si care:
(a) nu impun intreprinderilor in cauza restrictii care nu sunt indispensabile pentru atingerea acestor obiective;
(b) nu ofera intreprinderilor posibilitatea de a elimina concurenta de pe o parte semnificativa a pietei produselor in cauza
Aceste principii sunt cuprinse in Regulamentul Comisiei (CE) nr. 2790/1999 din 22 decembrie 1999 privind aplicarea art. 81 alin. (3) din Tratat categoriilor de acorduri verticale si practici concertate care este valabil pana la 31 mai 2010. Regulamentul de mai sus acopera franciza, dar nu este exclusiv dedicat francizei.
Detalii privind restrangerile verticale si in sistemul de franciza sunt publicate in Jurnalul Oficial al Uniunii Europe, Seria C, nr.291, 13/10/2000, in documentul intitulat "Nota Comisiei: Ghid privind restrangerile verticale " (Commission Notice: Guidelines on Vertical Restraints).
In momentul in care se proiecteaza un sistem de franciza si contractul sau, francizorii trebuie sa ia in considerare urmatoarele concepte: cota "relevanta"de piata a produsului sau serviciului lor, importanta si profesionalismul know-how-ului lor, natura si marimea "clauzelor de exclusivitate".
In acest sens, urmatoarele Note ale Comisiei ajuta in intelegerea conceptului de piata "relevanta", "efect asupra comertului" si "acord de importanta minora (de Minimis)":
- "Nota Comisiei privind definitia pietei relevante in sensul legii comunitare privind concurenta" (Commission Notice on the definition of the relevant market for the purposes of Community competition law), JO C 372, 9/12/1997;
- "Nota Comisiei privind Ghidul asupra conceptului de "efect asupra comertului" mentionat in Articolele 81 si 82 ale Tratatului"(Commission Notice on the Guidelines on the "effect on trade"concept contained in Articles 81 & 82 of the Treaty), JO C 101/07, 2004/C;
- "Nota Comisiei privind Acordurile de importanta minora care nu restrictioneaza in mod apreciabil concurenta in conformitate cu Art. 81 (1) din Tratatul de constituire a CE (de Minimis)" (The Commission Notice on Agreements of Minor Importance which do not appreciably restrict competition under Art. 81(1) of the Treaty established in the EC (de Minimis), JO C 368/07, 2001.
Contractul de franciza principala (master franchise)
Exista retele de franciza construite in etape. Prin acordul de franciza principala (master franchise), intreprinderea francizoare acorda altei persoane, subfrancizor, in schimbul unei compensatii financiare directe sau indirecte, dreptul de a exploata o franciza in vederea incheierii de contracte de franciza cu terti francizati (art. 1,3 c al Regulamentului nr. 4087/88).
Drepturile si obligatiile partilor din sistemul de franciza
DREPTURI
Sistemul francizei
Francizor - Stabileste si dezvolta sistemul, profitand de avantajele pe care le ofera
Concesionar - Foloseste sistemul asa cum a fost stabilit profitand de avantajele pe care le ofera.
Contractul de franciza
Francizor / Concesionar - Profita de avantajele pe care le ofera contractul
Marci de produse, marci de fabrica
Francizor - Le creaza si stabileste dreptul de proprietate asupra lor.
Concesionar - Le foloseste in beneficiul intreprinderii.
Reclama, relatii cu publicul
Francizor - Stabileste strategia si tipul de campanie publicitara.
Concesionar - Profita de pe urma strategiilor si a campaniilor publicitare
Standarde de calitate
Francizor - Stabileste standardel
Concesionar
Plati Francizor - Incaseaza taxele de intrare si redeventele periodice
Concesionar
Profituri Francizor - Le retine in folos propriu
Concesionar - Le retine pe cele ramase dapa platile catre proprietar
OBLIGATII
Sistemul francizei
Francizor - Pune la dispozitie toate elementele si facilitatile sistemului
Concesionar - Nu face modificari neautorizate
Contractul de franciza
Francizor / Concesionar - Respecta termenele si conditiile din contractul semnat
Manualul de functionare
Francizor - Elaboreaza un manual de functionare
Concesionar - Respecta manualul de functionare a sistemului francizei
Marci de produse, marci de fabrica
Francizor - Le protejeaza
Concesionar - Informeaza francizorul despre orice incalcare a drepturilor de catre altii
Reclama, relatii cu publicul
Francizor - Foloseste strategia si campaniile publicitare intr-un mod care sa ii aduca beneficii concesionarului
Concesionar -Contribuie la acoperirea costurilor campaniilor, cand este cazul
Standarde de calitate
Francizor -
Concesionar - Respecta standardele
Plati Francizor -
Concesionar - Achita taxele de intrare si redeventele periodice
Profituri
Francizor - Le retine in folos propriu
Concesionar - Le retine pe cele ramase dapa platile catre proprietar
Etapele crearii unei retele de franciza
Crearea unei retele de franciza trebuie sa parcurga urmatoarele etape (nu neaparat toate aceste etape, nu neaparat cu respectarea stricta a ordinii in care sunt enuntate aici):
1.Intreprinzatorul - viitor francizor - pune la punct o afacere vizind lansarea unui produs, a unor servicii, a unei retele de distributie. El trebuie sa devina titularul drepturilor asupra unei firme, embleme, marci comerciale, know-how, drepturi de autor, brevete de inventie, desene si modele industriale etc. pe care le exploateaza in afacerea pe care o conduce.
2.Exploatarea conceptului de afacere al viitorului francizor in doua-trei unitati pilot, pe durata a doi-trei ani. Conceptul de afacere este verificat, imbunatatit, pregatit pentru multiplicare in sistem de franciza, promovat printr-o publicitate adecvata impreuna cu marca folosita de catre intreprinzator.
3.Intocmirea planului de lansare a retelei de franciza, care presupune:
-un studiu asupra rezultatelor aplicarii in practica a conceptului de afacere gandit si lansat de intreprinzator;
-un studiu de piata (privind cererea si oferta pentru categoria de produse sau servicii vizate, consumatorii potentiali, puterea de atractie a acestora prin produsele si serviciile oferite si marca folosita;
-evaluarea costurilor lansarii retelei de franciza in sarcina francizorului;
-formularea concreta (in carte, caiet, ghid al operatiilor etc.) si evaluarea proprie a know-how-ului folosit;
-pregatirea "documentului de informatii al francizorului" (DIF) ce urmeaza a fi pus la dispozitia candidatilor ce vor raspunde ofertei francizorului;
-pregatirea unui proiect de contract de franciza care va fi inmanat, impreuna cu DIF, candidatilor selectionati.
4.Lansarea ofertei de creare a retelei de franciza. (Oferta publica a francizorului poate fi urmata de numeroase raspunsuri care vor ingreuna selectia, in vreme ce o oferta lansata cu discretie poate sa nu ajunga la candidatii cu adevarat valorosi. In practica este folosit pentru evitarea neajunsurilor rezultind din aplicarea acestor metode de lansare a ofertei, sistemul de preselectie pe baza unor raspunsuri la chestionare intocmite de francizor.)
5.Selectionarea candidatilor care indeplinesc criteriile stabilite de catre francizor. (Nu exista nici un impedi¬ment pentru ca un candidat sa formuleze o oferta de parteneriat intr-o afacere in sistem de franciza.)
6.Incheierea (eventuala) cu candidatii selectionati a unor contracte de rezervare, care asigura partilor, in schimbul unui pret, o exclusivitate in incheierea unui contract de franciza, intr-un anumit teritoriu, in perioada fixata si accesul la un numar mai mare de informatii confidentiale ale francizorului, intre care totalitatea clauzelor financiare ale contractului.
7.Punerea la dispozitia candidatilor selectionati a documentului cu informatii despre francizor si a conceptu¬lui sau de afaceri, examinarea de catre acestia a documentului pus la dispozitie, completarea documentatiei la cererea candidatilor, verificarea de catre acestia a conceptului francizabil al francizorului in unitatile pilot ale acestuia.
8.Negocierea contractului de franciza cu candidatii care au acceptat parteneriatul in retea de franciza, urmata de transmiterea drepturilor de proprietate intelectuala si industriala francizate.
9.Transmiterea catre francizat a tuturor datelor si informatiilor care alcatuiesc conceptul francizabil al francizorului materializat in cartea, caietul sau ghidul intocmit de acesta, pregatirea initiala, asistenta tehnica si/sau comerciala pentru pregatirea spatiilor, dotarea acestora, pregatirea personalului si lansarea produsului sau serviciilor.
10.Verificarea respectarii standardelor francizorului pentru produsele sau serviciile care urmeaza a fi oferite consumatorilor de catre francizat in unitatea sa si deschiderea acesteia.
Structura de Plati a Francizei (Costul francizei - detaliat)
Pentru a putea beneficia de utilizarea numelui francizorului, precum şi de sprijin din partea acestuia, beneficiarul trebuie sa plateasca anumite sau chiar toate din următoarele tipuri de redevenţe:
Taxa initiala de franciza si alte cheltuieli initiale. Taxa initiala de franciza, ce poate fi returnabila sau nereturnabila, poate varia intre cateva mii si cateva sute de mii de dolari. De asemenea trebuie luata în calcul posibilitatea investirii a cateva zeci de mii de dolari pentru amenajarea sediului, costurile cu echipamentul, utilitatile, precum şi constituirea stocurilor initiale.
Pot fi necesare şi alte costuri cu licentele de operare, asigurari, aprobari şi taxe administrative locale.
De asemenea, francizorul poate cere o taxa de inaugurare (Grand Opening Fee) pentru promovarea noii afaceri.
Taxa de redeventa constanta (Continuing royalty payments ). In general aceasta trebuie platita saptamanal, lunar sau trimestrial, ca procent din vanzarile totale, brute sau nete. In anumite cazuri, aceasta poate fi o suma fixa, ce trebuie platita, chiar în cazul în care afacerea nu aduce profit.
Această taxă este justificată prin oferirea catre beneficiar a dreptului de a utiliza numele francizorului şi a imaginii companiei acestuia. Trebuie deci avuta în vedere clauza contractuală a taxei de redeventa, deoarece aceasta poate obliga beneficiarul la plati pe toata durata contractului.
Taxa de marketing sau de publicitate. Anumite contracte pot conţine clauze prin care beneficiarul se obliga sa plateasca francizorului un anumit procentaj din vanzări ca o contributie la fondul global de marketing. De asemenea, unele contracte obliga beneficiarul să cheltuiască o anumita suma, stabilita procentual, in fiecare luna, pentru marketing independent.
Dictionar de franciza
Franciza- se realizeaza prin reproducerea unei afaceri de succes in conditiile convenite cu titularul acestei afaceri. Franciza presupune un transfer de cunostinte de la titularul afacerii de succes catre intreprinzatorul pe care l-a selectionat. Franciza presupune exploatarea unor drepturi de proprietate intelectuala si industriala apartinand titularului unei afaceri de succes de catre un nou intreprinzator in schimbul pretului convenit. Franciza inseamna un parteneriat total intre francizor si francizat, un schimb permanent de informatii intre acesti parteneri, o cooperare stransa si continua pentru reusita comuna in afacerea propusă de partenerii de afacere.
Astfel, in Codul deontologic al Asociatiei Romane de Franciza, franciza este definita ca fiind "un sistem de comercializare a produselor si/sau serviciilor si/sau tehnologiilor, bazat pe o colaborare stransa si continua intre intreprinderi, distincte si independente sub aspect juridic si financiar, francizorul si francizatii sai, in care francizorul acorda francizatilor sai dreptul si impune obligatia de a exploata o intre¬prindere in conformitate cu conceptul francizorului. Dreptul astfel concedat autorizeaza si obliga pe francizat, in schimbul unei contributii financiare directe sau indirecte, sa utilizeze firma si/sau marca produselor si/sau ser¬viciilor, savoir faire-ul si alte drepturi de proprietate intelectuala, sustinut prin aportul continuu de asistenta co¬merciala si/sau tehnica in cadrul si pe durata contractului de franciza scris, incheiat intre parti in acest scop".
Franciza = un sistem de comercializare bazat pe o colaborare continua intre persoane fizice sau juridice, independente din punct de vedere financiar, prin care o persoana, denumita Francizor, acorda unei alte persoane, denumita Beneficiar sau Francizat, dreptul de a exploata sau de a dezvolta o afacere, un produs, o tehnologie sau un serviciu.
Francizor = un comerciant care este titularul drepturilor asupra unei marci inregistrate; asigura beneficiarului o pregatire initiala pentru exploatarea marcii inregistrate; confera dreptul de a exploata ori de a dezvolta o afacere, un produs, o tehnologie sau un serviciu; utilizeaza personal si mijloace financiare pentru promovarea marcii sale, cercetarii si inovatiei, asigurand dezvoltarea si viabilitatea produsului.
Beneficiar sau francizat = un comerciant, persoana fizica sau juridica, selectionat de francizor, care adera la principiul omogenitatii retelei de franciza, asa cum este ea definita de catre francizori.
Reteaua de franciza = cuprinde un ansamblu de raporturi contractuale intre un francizor si mai multi beneficiari, in scopul promovarii unei tehnologii, unui produs sau un serviciu, precum si pentru dezvoltarea productiei si distributiei unui produs sau serviciu.
Know-how-ul = ansamblul formulelor, definitiilor tehnice, documentelor, desenelor si modelelor, retelelor, precedeelor si altor elemente analoage, care servesc la fabricarea si comercializarea unui produs.
Contractul de franciza trebuie sa defineasca clar obligatiile si responsabilitatile fiecarei parti, precum si orice alte clauze ale colaborarii.
Contractul de franciza trebuie sa cuprinda urmatoarele clauze:
- obiectul contractului,
- drepturile si obligatiile partilor,
- conditiile financiare,
- durata contractului,
- conditiile de modificare, prelungire si reziliere.
Franciza poate fi: de distributie, de servicii sau industriala.
Revista "Franchise International" defineste o franciza ca fiind un concept de afacere prin care francizatul plateste pentru "marca"( numele) si "instruirea"(know-how-ul) in sistemele, operatiunile si sistemul comercial al francizorului printr-o taxa initiala si printr-o taxa ulterioara denumita "taxa de franciza"( un procent din cifra de afaceri).
Master franchising =O persoana fizica sau o organizatie este desemnata drept "concesionar principal" intr-o anumita tara pe care sa o dezvolte dupa marca, stilul comercial si sistemul francizorului. Dezvoltarea retelei se face prin sub-francizare regionala, multipla sau unica.
Regional franchising = Mai multe persoane fizice sau organizatii sunt desemnate drept "concesionari regionali" intr-o anumita tara pentru a dezvolta regiuni mari din acea tara dupa marca, stilul comercial si sistemul francizorului. Dezvoltarea retelei se face prin sub-francizare multipla sau unica.
Area Development Franchising = Mai multe persoane fizice sau organizatii sunt desemnate drept "concesionari de dezvoltare a unei regiuni" intr-o anumita tara pentru a dezvolta anumite regiuni din acea tara ( de exemplu orase importante, regiuni provinciale) dupa stilul comercial si sistemul francizorului. Dezvoltarea retelei se face prin coordonarea lanturilor de desfacere pe care le conduc. In general, in acest caz sunt preferate lanturile conduse de mai multi decat cele sub-francizate.
Joint venturing =Un francizor se asociaza cu un partener de afaceri compatibil dintr-o anumita tara ( de exemplu un intreprinzator, o intreprindere, o organizatie guvernamentala) pentru dezvolta in co-finantare o anumita tara sau parti din acea tara dupa marca, stilul comercial si sistemul agreate. Dezvoltarea retelei poate fi facuta fie prin sub-francizare, fie prin dezvoltarea unui lant de desfacere.
Direct franchising =Un francizor recruteaza, instruieste si sprijina francizati dintr-o anumita tara prin control de la distanta fie de la sediul central, fie dintr-un birou deschis in tara respectiva sau printr-un agent sau broker autorizat. Aceasta varianta presupune cele mai scazute costuri din partea francizorului, dar nu mai detine controlul - cel mai important element al unei francize de succes.
Francize prezente in Romania le gasiti in directorul cu afaceri la cheie disponibile in franciza prezentate de Asociatia Romana de Franciza
Francize in Romania
Contractul de franciza
Targ si Expozitie de francize si franciza
Catalog de franciza
franciza este un sistem de comercializare bazat pe o colaborare continua intre persoane fizice sau juridice, independente din punct de vedere financiar, prin care o persoana, denumita francizor, acorda unei alte persoane, denumita beneficiar, dreptul de a exploata sau de a dezvolta o afacere, un produs, o tehnologie sau un serviciu
Informatii utile
