Art. 1.
- Prezenta lege are drept scop protecţia, menţinerea şi stimularea
concurenţei şi a unui mediu concurenţial normal, în vederea promovării
intereselor consumatorilor.
Art. 2. - (1) Dispoziţiile
prezentei legi se aplică actelor şi faptelor care au sau pot avea ca
efect restrângerea, împiedicarea sau denaturarea concurenţei săvârşite
de:
a) agenţi economici sau asociaţii de agenţi economici
persoane fizice sau juridice - de cetăţenie, respectiv de naţionalitate
română sau străină, denumiţi în continuare agenţi economici;
b)
organele administraţiei publice centrale sau locale, în măsura în care
acestea, prin deciziile emise sau prin reglementările adoptate,
intervin în operaţiuni de piaţă, influenţând direct sau indirect
concurenţa, cu excepţia situaţiilor când asemenea măsuri sunt luate în
aplicarea altor legi sau pentru apărarea unui interes public major.
(2)
Când agenţii economici, determinaţi conform alin. (1) lit. a),
participă la o grupare realizată pe cale convenţională prin acord,
înţelegere, pact, protocol, contract şi altele asemenea, fie ea
explicită, publică ori ocultă, secretă, dar fără personalitate juridică
şi indiferent de formă - antantă, coaliţie, grup, bloc, federaţie şi
altele asemenea -, pentru actele şi faptele prevăzute la alin. (1),
săvârşite în cadrul participării la o asemenea grupare, dispoziţiile
prezentei legi se aplică fiecărui agent economic, ţinând seama de
principiul proporţionalităţii.
(3) Dispoziţiile prezentei legi
se aplică actelor şi faptelor prevăzute la alin. (1), când sunt
săvârşite pe teritoriul României, precum şi celor săvârşite în afara
teritoriului ţării, atunci când produc efecte pe teritoriul României.
(4) Prezenta lege nu se aplică:
a) pieţei muncii şi relaţiilor de muncă;
b)
pieţei monetare şi pieţei titlurilor de valoare, în măsura în care
libera concurenţă pe aceste pieţe face obiectul unor reglementări
speciale.
Art. 3. - Administrarea prezentei legi şi punerea
ei în aplicare sunt încredinţate Consiliului Concurenţei, ca autoritate
administrativă autonomă, învestită în acest scop, în condiţiile,
modalităţile şi limitele stabilite prin dispoziţiile ce urmează.
Art. 4.
- (1) Preţurile produselor şi tarifele serviciilor şi lucrărilor se
determină în mod liber prin concurenţă, pe baza cererii şi ofertei.
Preţurile şi tarifele practicate în cadrul unor activităţi cu caracter
de monopol natural sau al unor activităţi economice, stabilite prin
lege, se stabilesc şi se ajustează cu avizul Ministerului Finanţelor
Publice, cu excepţia celor pentru care, prin legi speciale, sunt
prevăzute alte competenţe.
(2) În sectoarele economice sau pe
pieţele unde concurenţa este exclusă sau substanţial restrânsă prin
efectul unei legi sau datorită existenţei unei poziţii de monopol,
Guvernul poate, prin hotărâre, să instituie forme corespunzătoare de
control al preţurilor pentru o perioadă de cel mult 3 ani, care poate
fi prelungită succesiv pe durate de câte cel mult un an, dacă
împrejurările care au justificat adoptarea respectivei hotărâri
continuă să existe.
(3) Pentru sectoare economice determinate
şi în împrejurări excepţionale, precum: situaţii de criză, dezechilibru
major între cerere şi ofertă şi disfuncţionalitate evidentă a pieţei,
Guvernul poate dispune măsuri cu caracter temporar pentru combaterea
creşterii excesive a preţurilor sau chiar blocarea acestora. Asemenea
măsuri pot fi adoptate prin hotărâre pentru o perioadă de 6 luni, care
poate fi prelungită succesiv pentru durate de câte cel mult 3 luni, cât
timp persistă împrejurările care au determinat adoptarea respectivei
hotărâri.
(4) Intervenţia Guvernului în situaţiile prevăzute la alin. (2) şi (3) se face cu avizul Consiliului Concurenţei.
CAPITOLUL II Practici anticoncurenţiale
Art. 5.
- (1) Sunt interzise orice înţelegeri exprese sau tacite între agenţii
economici ori asociaţiile de agenţi economici, orice decizii luate de
asociaţiile de agenţi economici şi orice practici concertate, care au
ca obiect sau au ca efect restrângerea, împiedicarea ori denaturarea
concurenţei pe piaţa românească sau pe o parte a acesteia, în special
cele care urmăresc:
a) fixarea concertată, în mod direct
sau indirect, a preţurilor de vânzare ori de cumpărare, a tarifelor, a
rabaturilor, a adaosurilor, precum şi a oricăror alte condiţii
comerciale;
b) limitarea sau controlul producţiei, distribuţiei, dezvoltării tehnologice ori investiţiilor;
c)
împărţirea pieţelor de desfacere sau a surselor de aprovizionare, pe
criteriu teritorial, al volumului de vânzări şi achiziţii ori pe alte
criterii;
d) aplicarea, în privinţa partenerilor comerciali,
a unor condiţii inegale la prestaţii echivalente, provocând în acest
fel, unora dintre ei, un dezavantaj în poziţia concurenţială;
e)
condiţionarea încheierii unor contracte de acceptare de către parteneri
a unor clauze stipulând prestaţii suplimentare care, nici prin natura
lor şi nici conform uzanţelor comerciale, nu au legătură cu obiectul
acestor contracte;
f) participarea, în mod concertat, cu oferte trucate la licitaţii sau la orice alte forme de concurs de oferte;
g)
eliminarea de pe piaţă a altor concurenţi, limitarea sau împiedicarea
accesului pe piaţă şi a libertăţii exercitării concurenţei de către
alţi agenţi economici, precum şi înţelegerile de a nu cumpăra de la sau
de a nu vinde către anumiţi agenţi economici fără o justificare
rezonabilă.
(2) Pot fi exceptate de la interdicţia stabilită la
alin. (1) înţelegerile, deciziile luate de asociaţiile de agenţi
economici sau practicile concertate care îndeplinesc cumulativ
condiţiile prevăzute la lit. a)-d) şi una dintre condiţiile prevăzute
la lit. e), după cum urmează:
a) efectele pozitive
prevalează asupra celor negative sau sunt suficiente pentru a compensa
restrângerea concurenţei provocată de respectivele înţelegeri, decizii
luate de asociaţiile de agenţi economici sau practici concertate;
b)
beneficiarilor sau consumatorilor li se asigură un avantaj
corespunzător celui realizat de părţile la respectiva înţelegere,
decizie luată de către o asociaţie de agenţi economici sau practică
concertată;
c) eventualele restrângeri ale concurenţei sunt
indispensabile pentru obţinerea avantajelor scontate, iar prin
respectiva înţelegere, decizie luată de către o asociaţie de agenţi
economici sau practică concertată părţilor nu li se impun restricţii
care nu sunt necesare pentru realizarea obiectivelor enumerate la lit.
e);
d) respectiva înţelegere, decizie luată de o asociaţie de
agenţi economici sau practică concertată nu dă agenţilor economici sau
asociaţiilor de agenţi economici posibilitatea de a elimina concurenţa
de pe o parte substanţială a pieţei produselor ori serviciilor la care
se referă;
e) înţelegerea, decizia luată de o asociaţie de
agenţi economici sau practica concertată în cauză contribuie ori poate
contribui la:
1. ameliorarea producţiei ori distribuţiei de produse, executării de lucrări ori prestărilor de servicii;
2. promovarea progresului tehnic sau economic, îmbunătăţirea calităţii produselor şi serviciilor;
3. întărirea poziţiilor concurenţiale ale întreprinderilor mici şi mijlocii pe piaţa internă;
4. practicarea în mod durabil a unor preţuri substanţial mai reduse pentru consumatori.
(3)
Regimul exceptării sub formă de dispensă, al deciziei de acordare a
acesteia, termenele, informaţiile de prezentat, durata şi condiţiile
dispensei se stabilesc de către Consiliul Concurenţei, prin regulamente
şi instrucţiuni. Beneficiul exceptării prevăzut la alin. (2) se acordă
prin decizie a Consiliului Concurenţei pentru cazuri individuale de
înţelegeri, decizii luate de asociaţii de agenţi economici sau practici
concertate şi se stabileşte prin regulamente ale Consiliului
Concurenţei pentru cazurile de exceptare pe categorii de înţelegeri,
decizii ale asociaţiilor de agenţi economici sau practici concertate.
Agenţii economici sau asociaţiile de agenţi economici pot solicita
Consiliului Concurenţei dispensă, probând îndeplinirea condiţiilor
stabilite la alin. (2).
(4) Categoriile de înţelegeri,
deciziile luate de asociaţiile de agenţi economici şi practici
concertate, exceptate prin aplicarea prevederilor alin. (2), precum şi
condiţiile şi criteriile de încadrare pe categorii de acordare şi de
retragere a beneficiului exceptării se stabilesc de Consiliul
Concurenţei, prin regulament.
(5) Înţelegerile, deciziile luate
de asociaţiile de agenţi economici şi practicile concertate care se
încadrează în vreuna dintre categoriile exceptate prin aplicarea
prevederilor alin. (2) şi stabilite prin prevederile alin. (3) sunt
considerate legale, fără obligaţia notificării sau obţinerii unei
decizii din partea Consiliului Concurenţei. Agenţii economici sau
asociaţiile de agenţi economici, care se prevalează de beneficiul
exceptării pe categorii, sunt ţinuţi să facă dovada îndeplinirii
condiţiilor şi citeriilor prevăzute la alin. (3) şi (4).
(6)
Deciziile de acordare a dispenselor pentru înţelegeri, decizii ale
asociaţiilor de agenţi economici ori practici concertate, emise în
aplicarea prevederilor alin. (3), vor prevedea data de la care se
aplică, durata pentru care este acordată dispensa, precum şi condiţiile
şi obligaţiile ce trebuie respectate de către beneficiari.
(7)
Dispensa acordată conform alin. (6) pentru o înţelegere, decizie luată
de o asociaţie de agenţi economici ori practică concertată poate fi
reînnoită, la cerere, dacă sunt satisfăcute în continuare condiţiile
cerute, şi poate fi revocată dacă condiţiile în care a fost acordată nu
mai corespund; decizia de acordare a dispensei este nulă dacă a fost
acordată pe baza unor informaţii false, inexacte ori incomplete în
raport cu cele solicitate.
Art. 6. - Este interzisă
folosirea în mod abuziv a unei poziţii dominante deţinute de către unul
sau mai mulţi agenţi economici pe piaţa românească ori pe o parte
substanţială a acesteia, prin recurgerea la fapte anticoncurenţiale,
care au ca obiect sau pot avea ca efect afectarea activităţii economice
ori prejudicierea consumatorilor. Asemenea practici abuzive pot consta,
în special, în:
a) impunerea, în mod direct sau indirect,
a preţurilor de vânzare sau de cumpărare, a tarifelor ori a altor
clauze contractuale inechitabile şi refuzul de a trata cu anumiţi
furnizori sau beneficiari;
b) limitarea producţiei, distribuţiei sau dezvoltării tehnologice în dezavantajul utilizatorilor ori consumatorilor;
c)
aplicarea, în privinţa partenerilor comerciali, a unor condiţii inegale
la prestaţii echivalente, provocând în acest fel, unora dintre ei, un
dezavantaj în poziţia concurenţială;
d) condiţionarea
încheierii unor contracte de acceptare, de către parteneri, a unor
clauze stipulând prestaţii suplimentare care, nici prin natura lor şi
nici conform uzanţelor comerciale, nu au legătură cu obiectul acestor
contracte;
e) practicarea unor preţuri excesive sau
practicarea unor preţuri de ruinare, în scopul înlăturării
concurenţilor, sau vânzarea la export sub costul de producţie, cu
acoperirea diferenţelor prin impunerea unor preţuri majorate
consumatorilor interni;
f) exploatarea stării de dependenţă
în care se găseşte un alt agent economic faţă de un asemenea agent sau
agenţi economici şi care nu dispune de o soluţie alternativă în
condiţii echivalente, precum şi ruperea relaţiilor contractuale pentru
singurul motiv că partenerul refuză să se supună unor condiţii
comerciale nejustificate.
Art. 7. - (1) Dacă, prin măsurile
luate şi prin sancţiunile aplicate de Consiliul Concurenţei, conform
prevederilor cap. IV-VI, unui agent economic abuzând de poziţia sa
dominantă, nu se obţin restabilirea situaţiei şi prevenirea repetării
abuzului, Consiliul Concurenţei, pentru motiv de afectare gravă a unui
interes public major, poate cere Curţii de Apel Bucureşti să ordone
măsurile adecvate pentru lichidarea poziţiei dominante pe piaţă a
acestuia, instanţa judecătorească putând dispune, după caz:
a) invalidarea unor contracte sau a unor clauze contractuale prin intermediul cărora se exploatează abuziv poziţia dominantă;
b)
invalidarea actului sau a actelor de realizare a unei concentrări
creatoare de poziţie dominantă, chiar atunci când prin actul sau actele
juridice în cauză s-ar fi constituit o nouă persoană juridică;
c) limitarea sau interdicţia accesului pe piaţă;
d) vânzarea de active;
e) restructurarea prin divizare a agentului economic.
(2)
Consiliul Concurenţei trebuie să specifice, prin trimitere la textul
legal, măsura sau măsurile ce solicită a fi ordonate de instanţă, fără
a putea cere luarea, în cazul dedus judecăţii, a oricăreia dintre ele
ori a tuturor, iar instanţa neputând dispune o altă măsură decât cea
sau cele la care se referă cererea.
(3) Instanţa judecătorească
va putea ordona una sau mai multe dintre măsurile prevăzute la alin.
(1) numai sub condiţia să fie evitată orice creştere a preţurilor din
această cauză sau afectarea executării de către agentul economic a
obligaţiilor asumate faţă de terţi.
(4) Se consideră interes
public major, motivând cererea Consiliului Concurenţei pentru
dispunerea de măsuri extreme dintre cele prevăzute la alin. (1),
securitatea publică, pluralitatea de agenţi economici independenţi,
bunăstarea consumatorilor şi regulile prudenţiale. Sarcina probei
afectării grave a unui interes public major incumbă Consiliului
Concurenţei.
(5) Împotriva sentinţei Curţii de Apel Bucureşti,
sesizată conform alin. (1), pot introduce recurs la Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie Consiliul Concurenţei şi agenţii economici supuşi
măsurilor dispuse prin aceasta.
Art. 8. - (1)
Prevederile art. 5 nu se aplică în cazul agenţilor economici sau
grupărilor de agenţi economici la care cifra de afaceri pentru
exerciţiul financiar precedent recurgerii la comportamente susceptibile
a fi calificate practici anticoncurenţiale nu depăşeşte un plafon
stabilit anual de către Consiliul Concurenţei şi:
- cota
de piaţă totală a agenţilor economici implicaţi în înţelegerea, decizia
asociaţiei de agenţi economici sau practica concertată nu depăşeşte 5%
pe nici una dintre pieţele relevante afectate, în cazul înţelegerilor,
deciziilor luate de asociaţiile de agenţi economici sau practicilor
concertate dintre agenţii economici concurenţi; sau
- cota de
piaţă a fiecărui agent economic implicat în înţelegerea, decizia
asociaţiei de agenţi economici sau practica concertată nu depăşeşte 10%
pe nici una dintre pieţele relevante afectate, în cazul înţelegerilor,
deciziilor luate de asociaţiile de agenţi economici sau practicilor
concertate dintre agenţii economici care nu sunt concurenţi*).
*)
Conform art. 1 din Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr.
519/2004, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.1.271
din 29 decembrie 2004, "Plafonul valoric raportat la cifra de afaceri,
prevăzut de art. 8 alin. (1) din Legea concurenţei nr. 21/1996, cu modificările şi completările ulterioare, se majorează de la 20 miliarde lei la 30 miliarde lei".
(2)
Limitele prevăzute la alin. (1) nu sunt aplicabile practicilor
anticoncurenţiale interzise prin prevederile art. 5, atunci când
acestea privesc preţuri, tarife, acorduri de partajare a pieţei sau
licitaţii.
Art. 9. - (1) Sunt interzise orice acţiuni
ale organelor administraţiei publice centrale sau locale, având ca
obiect sau putând avea ca efect restrângerea, împiedicarea sau
denaturarea concurenţei, în special:
a) să ia decizii
care limitează libertatea comerţului sau autonomia agenţilor economici,
ce se exercită cu respectarea reglementărilor legale;
b) să stabilească condiţii discriminatorii pentru activitatea agenţilor economici.
(2) Dispoziţiile alin. (1) nu fac obiectul aplicării excepţiei stabilite la art. 2 alin. (1) lit. b).
(3)
În cazul în care organele administraţiei publice centrale sau locale nu
se conformează deciziei Consiliului Concurenţei, acesta are
posibilitatea de a ataca acţiunea la Curtea de Apel Bucureşti.
CAPITOLUL III Concentrarea economică
Art. 10.
- (1) Concentrarea economică se realizează prin orice act juridic,
indiferent de forma acestuia şi care, fie operează transferul
proprietăţii sau al folosinţei asupra totalităţii ori a unei părţi a
bunurilor, drepturilor şi obligaţiilor unui agent economic, fie are ca
obiect sau ca efect să permită unui agent economic ori unei grupări de
agenţi economici de a exercita, direct sau indirect, o influenţă
determinantă asupra unui alt agent economic sau mai multor alţi agenţi
economici.
(2) O operaţiune de concentrare economică are loc atunci când:
a) doi sau mai mulţi agenţi economici, anterior independenţi, fuzionează;
b)
una sau mai multe persoane care deţin deja controlul cel puţin asupra
unui agent economic ori unul sau mai mulţi agenţi economici dobândesc,
direct sau indirect, controlul asupra unuia sau mai multor alţi agenţi
economici ori asupra unor părţi ale acestora, fie prin luare de
participare la capital, fie prin cumpărare de elemente de activ, prin
contract sau prin alte mijloace.
(3) Operaţiunile de asociere,
având ca obiect sau ca efect coordonarea comportamentului concurenţial
al agenţilor economici participanţi care rămân independenţi, nu
constituie concentrare prin dobândiera controlului, chiar când asemenea
operaţiuni ar consta în crearea de entităţi economice comune. Dacă
entitatea economică comună este o persoană juridică îndeplinind
statornic toate funcţiile unei entităţi economice autonome, fără însă a
realiza o coordonare a comportamentului concurenţial fie între agenţi
economici fondatori, fie între ea şi aceştia, operaţiunea este o
concentrare în sensul prevederilor alin. (2) lit. b).
(4) În
sensul prezentei legi, controlul decurge din drepturi, contracte sau
orice alte elemente care conferă, fiecare în parte ori luate împreună
şi ţinând seama de circumstanţele de fapt sau de drept, posibilitatea
de a exercita o influenţă determinantă asupra unui agent economic, în
special din:
a) drepturi de proprietate sau de folosinţă asupra totalităţii ori a unei părţi a bunurilor unui agent economic;
b)
drepturi sau contracte care conferă o influenţă determinantă asupra
constituirii, deliberărilor ori deciziilor organelor unui agent
economic.
(5) Controlul este dobândit, conform prevederilor alin.
(2)-(4), de către persoana sau persoanele ori de către agenţii
economici care sunt titulari ai drepturilor ori beneficiari ai
contractelor menţionate la alin. (4) sau care, fără a fi titulari ai
unor asemenea drepturi ori contracte, au puterea de a exercita
influenţa determinantă conferită de acestea.
Art. 11. - Nu constituie o operaţiune de concentrare economică situaţiile în care:
a)
controlul este dobândit şi exercitat de către un lichidator desemnat
prin hotărâre judecătorească sau de către o altă persoană mandatată de
autoritatea publică pentru îndeplinirea unei proceduri de încetare de
plăţi, redresare, concordat, lichidare judiciară, urmărire silită sau
altă procedură similară;
b) băncile şi alte instituţii de
credit, instituţiile financiare şi societăţile financiare, societăţile
de servicii de investiţii financiare sau societăţile de asigurare şi
reasigurare, a căror activitate normală include tranzacţii şi negocieri
de titluri pe cont propriu sau pe contul terţilor, deţin, cu titlu
temporar, participări de capital la un agent economic pe care le-au
dobândit în vederea revânzării lor, cât timp ele nu exercită drepturile
de vot aferente acestor participări astfel încât să determine
comportamentul concurenţial al respectivului agent economic ori le
exercită numai în vederea revânzării acestei participări, cu condiţia
ca revânzarea respectivei participări să intervină în termen de un an
calculat de la data dobândirii; la cerere, Consiliul Concurenţei poate
proroga termenul, dacă solicitantul dovedeşte că revânzarea
participării dobândite nu a fost rezonabil posibilă în termenul fixat;
c)
controlul este dobândit de persoanele sau agenţii economici menţionaţi
la art. 10 alin. (2) lit. b), cu condiţia ca drepturile de vot aferente
participării deţinute să nu fie exercitate, mai ales la numirea de
membri în organele de administrare, conducere executivă, supraveghere
şi control ale agentului economic la care deţin participarea, decât în
scopul salvgardării valorii integrale a acestei investiţii, fără a
determina direct sau indirect comportamentul concurenţial al agentului
economic controlat;
d) agenţii economici, inclusiv cei care
fac parte din grupuri economice, realizează operaţiuni de restructurare
sau reorganizare a propriilor activităţi.
Art. 12. - Sunt
interzise concentrările economice care, având ca efect crearea sau
consolidarea unei poziţii dominante, conduc sau ar putea conduce la
restrângerea, înlăturarea sau denaturarea semnificativă a concurenţei
pe piaţa românească sau pe o parte a acesteia.
Art. 13.
- (1) Pentru stabilirea compatibilităţii lor cu un mediu concurenţial
normal, operaţiunile de concentrare economică se apreciază după
următoarele criterii:
a) necesitatea de a menţine şi de a
dezvolta concurenţa pe piaţa românească, ţinând seama de structura
tuturor pieţelor în cauză şi de concurenţa existentă sau potenţială
dintre agenţii economici situaţi în România sau în străinătate;
b) cota de piaţă deţinută de către agenţii economici în cauză, puterea lor economică şi financiară;
c)
alternativele disponibile pentru furnizori şi utilizatori, accesul lor
la pieţe şi la surse de aprovizionare, precum şi orice bariere
instituite prin acte normative sau de altă natură la intrarea pe piaţă;
d) tendinţa cererii şi a ofertei pentru bunurile şi serviciile în cauză;
e) măsura în care sunt afectate interesele beneficiarilor sau ale consumatorilor;
f) contribuţia la progresul tehnic şi economic.
(2)
Concentrările economice susceptibile a conduce la restrângerea,
înlăturarea sau denaturarea semnificativă a concurenţei pe piaţa
românească sau pe o parte a acesteia pot fi autorizate dacă părţile
interesate în operaţiunea de concentrare dovedesc îndeplinirea
cumulativă a următoarelor condiţii:
a) operaţiunea de
concentrare urmează a contribui la creşterea eficienţei economice, la
ameliorarea producţiei, distribuţiei sau progresului tehnic ori la
creşterea competitivităţii la export;
b) efectele favorabile ale concentrării compensează efectele nefavorabile ale restrângerii concurenţei;
c) de avantajele rezultate profită într-o măsură rezonabilă şi consumatorii, în special prin preţuri reale mai reduse.
Art. 14.
- Prevederile prezentului capitol nu se aplică operaţiunilor de
concentrare economică, atunci când cifra de afaceri cumulată a
agenţilor economici implicaţi nu depăşeşte echivalentul în lei a
10.000.000 euro şi nu există cel puţin 2 agenţi economici implicaţi în
operaţiune care să realizeze pe teritoriul României, fiecare în parte,
o cifră de afaceri mai mare decât echivalentul în lei a
4.000.000
euro. Echivalentul în lei se calculează la cursul de schimb comunicat
de Banca Naţională a României, valabil pentru ultima zi a exerciţiului
financiar din anul anterior operaţiunii.
Art. 15. - (1)
Concentrările economice care depăşesc pragurile prevăzute la art. 14
sunt supuse controlului şi trebuie notificate Consiliului Concurenţei.
(2)
Concentrările economice care se realizează prin fuziunea a 2 sau mai
multor agenţi economici trebuie notificate de către fiecare dintre
părţile implicate; în celelalte cazuri, notificarea trebuie să fie
înaintată de către persoana, agentul economic sau agenţii economici
care dobândesc controlul asupra unuia sau mai multor agenţi economici
ori asupra unor părţi ale acestora.
(3) Procedura de
notificare, termenele, documentele şi informaţiile de prezentat,
comunicările şi prezentarea de observaţii de către agenţii economici
interesaţi se stabilesc prin regulament şi instrucţiuni adoptate de
Consiliul Concurenţei.
(4) Este interzisă punerea în aplicare a
unei operaţiuni de concentrare economică până la emiterea de către
Consiliul Concurenţei a unei decizii în conformitate cu art. 46.
(5)
Consiliul Concurenţei poate acorda, la cerere, o derogare de la regula
instituită la alin. (4); cererea de acordare a derogării trebuie să fie
motivată. În decizia pe care o va emite Consiliul Concurenţei va ţine
cont de efectele suspendării concentrării economice asupra unuia sau
mai multora dintre agenţii economici implicaţi în operaţiune, asupra
unei terţe părţi, precum şi de efectele asupra concurenţei. Această
derogare poate fi condiţionată de impunerea unor obligaţii ce trebuie
îndeplinite de către părţi şi poate fi acordată oricând, atât anterior,
cât şi ulterior notificării.
(6) Validitatea oricărei
operaţiuni realizate în contradicţie cu alin. (4) va depinde de decizia
pe care Consiliul Concurenţei o va lua cu privire la operaţiunea
notificată, conform art. 46 alin. (1) lit. b), alin. (2) lit. a), b)
sau c) ori alin. (3).
CAPITOLUL IV Consiliul Concurenţei
Art. 16.
- (1) Se înfiinţează Consiliul Concurenţei, autoritate administrativă
autonomă în domeniul concurenţei, cu personalitate juridică, care îşi
exercită atribuţiile potrivit prevederilor prezentei legi. Sediul
Consiliului Concurenţei este în municipiul Bucureşti.
(2)
Structura organizatorică şi de personal a Consiliului Concurenţei,
atribuţiile de conducere şi de execuţie ale personalului său se
stabilesc prin regulamentele interioare adoptate de acesta.
Art. 17.
- (1) Plenul Consiliului Concurenţei este un organ colegial şi este
format din 7 membri, după cum urmează: un preşedinte, 2 vicepreşedinţi
şi 4 consilieri de concurenţă. Numirea membrilor Plenului Consiliului
Concurenţei se realizează de către Preşedintele României, la propunerea
Guvernului.
(2) Durata mandatului membrilor Plenului
Consiliului Concurenţei este de 5 ani, aceştia putând fi reînvestiţi
cel mult încă o dată. La numirea primului Plen al Consiliului
Concurenţei după intrarea în vigoare a prezentei legi, un
vicepreşedinte şi 2 consilieri de concurenţă vor avea un mandat de 2
ani şi jumătate, stabilit prin decretul de numire în funcţie.
(3)
Preşedintele, vicepreşedinţii şi consilierii de concurenţă trebuie să
aibă o independenţă reală şi să se bucure de o înaltă reputaţie
profesională şi probitate civică. Pentru a fi numit membru al
Consiliului Concurenţei se cer studii superioare, înaltă competenţă
profesională, o bună reputaţie şi vechime de minimum 10 ani în
activităţi din domeniile: economic, comercial, al preţurilor şi
concurenţei sau juridic.
(4) Preşedintele trebuie să fi
îndeplinit o funcţie de conducere cu largi responsabilităţi, în care a
făcut dovada competenţei sale profesionale şi manageriale.
(5)
Calitatea de membru al Consiliului Concurenţei este incompatibilă cu
exercitarea oricărei alte activităţi profesionale sau de consultanţă,
cu participarea, directă sau prin persoane interpuse, la conducerea sau
administrarea unor entităţi publice ori private sau cu deţinerea de
funcţii ori de demnităţi publice, cu excepţia activităţii didactice din
învăţământul superior. Ei nu pot fi desemnaţi experţi sau arbitri nici
de părţi şi nici de instanţa judecătorească sau de către o altă
instituţie.
(6) Membrii Plenului Consiliului Concurenţei nu
reprezintă autoritatea care i-a numit şi sunt independenţi în luarea
deciziilor.
(7) Membrii Plenului Consiliului Concurenţei şi
inspectorii de concurenţă nu pot face parte din partide sau alte
formaţiuni politice.
(8) Mandatul de membru al Plenului Consiliului Concurenţei încetează:
a) la expirarea duratei;
b) prin demisie;
c) prin deces;
d) prin imposibilitate definitivă de exercitare, constând într-o indisponibilitate mai lungă de 60 de zile consecutive;
e) la survenirea unei incompatibilităţi dintre cele prevăzute la alin. (5) şi (7), conform prevederilor alin. (11);
f)
prin revocare, pentru încălcarea gravă a prezentei legi şi pentru
condamnare penală, prin hotărâre judecătorească definitivă şi
irevocabilă, pentru săvârşirea unei infracţiuni.
(9) Membrii
Plenului Consiliului Concurenţei sunt revocabili, în cazul prevăzut la
alin. (8) lit. f), de către autoritatea care i-a numit. Până la
rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti penale ei pot fi
suspendaţi din funcţie de către aceeaşi autoritate.
(10) În caz
de vacanţă a unui loc în Plenul Consiliului Concurenţei pentru una
dintre situaţiile prevăzute la alin. (8) lit. b)-f), se va proceda,
conform prevederilor alin. (1), la desemnarea şi numirea unui nou
membru pentru durata rămasă din mandat, în funcţia devenită vacantă.
(11)
Membrii Consiliului Concurenţei sunt obligaţi să notifice de îndată
Consiliului survenirea oricărei situaţii de incompatibilitate sau
impediment dintre cele prevăzute la alin. (5) şi (7), ei fiind de drept
suspendaţi din funcţie din momentul survenirii acestei situaţii, iar
dacă situaţia se prelungeşte peste 10 zile consecutive, mandatul
încetează şi se procedează conform prevederilor alin. (9) şi (10).
Art. 18.
- (1) Înainte de a începe să-şi exercite funcţia, fiecare membru al
Consiliului Concurenţei este obligat să depună în faţa Preşedintelui
României, în prezenţa celorlalţi membri numiţi şi după citirea
decretului prezidenţial de numire în funcţie, următorul jurământ:
"Jur
să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr interesele României,
drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, să-mi
îndeplinesc cu onoare, demnitate, loialitate, responsabilitate şi fără
părtinire atribuţiile ce-mi revin. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!"
(2) Preşedintele Consiliului Concurenţei prestează cel dintâi jurământul.
(3)
În cazul neprestării jurământului în termen de 30 de zile de la data
publicării în Monitorul Oficial al României a decretului de numire,
membrul numit este de drept demisionar, urmând a se relua procedura
desemnării şi numirii altei persoane pentru funcţia devenită vacantă.
(4) Actele efectuate de oricare dintre membrii Consiliului Concurenţei înainte de prestarea jurământului sunt nule de drept.
Art. 19.
- (1) Mandatele membrilor Consiliului Concurenţei încep de la data
depunerii jurământului de către aceştia şi expiră la împlinirea
termenelor prevăzute la art. 17 alin. (2), calculate de la această
dată.
(2) Dacă, până la expirarea mandatului în curs,
preşedintele Consiliului Concurenţei desemnat pentru mandatul următor
nu va fi prestat jurământul cu respectarea dispoziţiilor art. 18,
membrii Consiliului Concurenţei în exerciţiu îşi vor continua
activitatea până la depunerea jurământului de către preşedintele
Consiliului, desemnat pentru mandatul următor sub conducerea
preşedintelui anterior.
Art. 20. - (1) Consiliul
Concurenţei îşi desfăşoară activitatea, deliberează şi ia decizii în
plen şi în comisii, cu majoritatea voturilor membrilor.
(2)
Fiecare comisie este formată din 2 consilieri de concurenţă în
componenţa stabilită de preşedintele Consiliului Concurenţei, pentru
fiecare caz în parte, şi este condusă de către un vicepreşedinte al
Consiliului Concurenţei.
(3) Preşedintele Consiliului
Concurenţei ordonă efectuarea de investigaţii şi desemnează raportorul
pentru fiecare investigaţie.
(4) În aplicarea prezentei legi, Consiliul Concurenţei examinează în plen:
a) rapoartele de investigaţie, cu eventualele obiecţii formulate la acestea, şi decide asupra măsurilor de luat;
b) autorizarea concentrărilor economice;
c) sesizarea instanţelor judecătoreşti în aplicarea prevederilor art. 7;
d) punctele de vedere, recomandările şi avizele de formulat în aplicarea dispoziţiilor prezentei legi;
e) categoriile de înţelegeri, decizii luate de asociaţiile de agenţi economici şi practici concertate propuse pentru exceptare;
f) proiectele de reglementări propuse spre adoptare;
g) raportul anual asupra situaţiei concurenţei;
h) analiza încălcărilor prevederilor art. 9.
(5)
În formaţiunile deliberative fiecare membru dispune de un vot; în caz
de partaj egal al voturilor, soluţia votată de preşedinte prevalează.
(6)
Deciziile adoptate de Consiliul Concurenţei în plen conform
prevederilor alin. (4) se semnează de către preşedinte, în numele
Consiliului Concurenţei; ele vor putea fi atacate în termen de 30 de
zile de la publicare sau, după caz, de la comunicare, în procedura de
contencios administrativ la Curtea de Apel Bucureşti; sentinţa va fi
pronunţată fără drept de apel, împotriva ei putând fi declarat recurs
la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Art. 21. - (1)
Preşedintele Consiliului Concurenţei angajează patrimonial, prin
semnătura sa, Consiliul Concurenţei ca persoană juridică şi-l
reprezintă ca instituţie publică în faţa persoanelor fizice şi
juridice, a autorităţilor legislative, judiciare şi administrative,
precum şi a altor instituţii româneşti, străine şi internaţionale. El
exercită prerogative disciplinare asupra întregului personal al
Consiliului Concurenţei.
(2) Ordinele şi deciziile Consiliului
Concurenţei, prin care se dispun măsuri şi se aplică sancţiuni, se
semnează de către preşedinte, iar reglementările adoptate de Consiliul
Concurenţei sunt puse în aplicare, suspendate ori abrogate prin ordin
al preşedintelui.
(3) În caz de absenţă ori de
indisponibilitate a preşedintelui, reprezentarea legală a Consiliului
Concurenţei revine unuia dintre vicepreşedinţi, desemnat de preşedinte
pentru durata absenţei sau a indisponibilităţii.
(4)
Preşedintele Consiliului Concurenţei poate delega puteri de
reprezentare oricăruia dintre vicepreşedinţi, consilierii de
concurenţă, inspectorii de concurenţă sau altor persoane, mandatul
trebuind să menţioneze expres puterile delegate şi durata exercitării
lor.
Art. 22. - (1) În vederea exercitării atribuţiilor
sale, Consiliul Concurenţei îşi elaborează şi îşi adoptă regulamentul
de organizare, funcţionare şi procedură şi îşi constituie aparatul
propriu, la nivel central şi local.
(2) Nomenclatorul de
funcţii al aparatului propriu, cuprinzând inspectori de concurenţă şi
alte categorii de personal, condiţiile de încadrare pe funcţii, de
promovare în grad şi de stimulare, precum şi atribuţiile fiecărei
funcţii se stabilesc prin regulament adoptat de Consiliul Concurenţei,
cu respectarea reglementărilor privind funcţia publică şi funcţionarii
publici şi a reglementărilor privind salarizarea personalului
contractual din sectorul bugetar.
(3) Funcţia publică de specialitate pentru Consiliul Concurenţei este cea de inspector de concurenţă.
Art. 23.
- Funcţia de preşedinte al Consiliului Concurenţei este asimilată celei
de ministru, cea de vicepreşedinte celei de secretar de stat, iar cea
de consilier de concurenţă celei de subsecretar de stat.
Art. 24.
- În organizarea Consiliului Concurenţei funcţionează un secretariat
general, condus de un secretar general, desemnat de către Consiliul
Concurenţei. Atribuţiile secretarului general se stabilesc prin
regulamentul de organizare, funcţionare şi procedură adoptat de
Consiliul Concurenţei.
Art. 25. - (1) Consiliul Concurenţei îşi întocmeşte proiectul de buget propriu, care se prevede distinct în bugetul de stat.
(2)
Pentru funcţionarea Consiliului Concurenţei şi a aparatului său
teritorial, Guvernul şi, după caz, organele administraţiei publice
locale vor atribui Consiliului Concurenţei în administrare imobilele
necesare, respectiv terenurile şi dotările din domeniul public de
interes naţional sau, după caz, local, în termen de 60 de zile de la
înregistrarea cererii Consiliului Concurenţei.
(3) Sumele
reprezentând tarife, taxe şi amenzi sau alte sancţiuni aplicate de
Consiliul Concurenţei se fac venit la bugetul de stat, în condiţiile
legii.
Art. 26. - Consiliul Concurenţei are următoarele atribuţii:
a)
efectuează, la iniţiativa sa sau în urma unei plângeri, sesizări sau
notificări, investigaţiile privind aplicarea art. 5, 6, 12 şi 15;
b)
ia deciziile prevăzute de prezenta lege pentru cazurile de încălcare a
dispoziţiilor art. 5, 6, 9, 12 şi 15, constatate în urma
investigaţiilor efectuate de către inspectorii de concurenţă, în baza
prevederilor legii şi abilitării cu puteri de inspecţie prin ordin al
preşedintelui; o copie a acestui ordin va fi înmânată de inspectorii de
concurenţă abilitaţi agentului economic sau asociaţiei de agenţi
economici supuşi investigaţiei;
c) certifică, la cererea
agenţilor economici sau a asociaţiilor de agenţi economici şi, atunci
când consideră necesar, în urma declanşării unei investigaţii, pe baza
dovezilor prezentate, că nu există temei pentru intervenţia sa în baza
art. 5 alin. (1) sau a art. 6;
d) ia decizii de acordare a
dispenselor în cazurile de exceptări individuale de înţelegeri, decizii
luate de asociaţiile de agenţi economici sau practici concertate, care
se încadrează în prevederile art. 5 alin. (2), precum şi decizii în
cazurile de concentrări economice;
e) ia decizii de retragere
a beneficiului exceptării de la prevederile art. 5 alin. (1), stabilit
prin regulament al Consiliului Concurenţei pentru unele categorii de
înţelegeri, decizii luate de asociaţiile de agenţi economici sau
practici concertate, atunci când constată că acestea nu mai îndeplinesc
prevederile art. 5 alin. (2);
f) asigură aplicarea efectivă a deciziilor proprii;
g) efectuează, din proprie iniţiativă, investigaţii utile pentru cunoaşterea pieţei;
h)
sesizează Guvernul asupra existenţei unei situaţii de monopol sau a
altor cazuri, asemenea celor prevăzute la art. 4 alin. (2) şi (3), şi
propune acestuia adoptarea măsurilor necesare pentru remedierea
disfuncţionalităţilor constatate;
i) sesizează instanţele judecătoreşti asupra cazurilor în care acestea sunt competente;
j) urmăreşte aplicarea dispoziţiilor legale şi a altor acte normative incidente în domeniul de reglementare al prezentei legi;
k)
sesizează Guvernului cazurile de imixtiune a organelor administraţiei
publice centrale şi locale în aplicarea prezentei legi;
l)
emite aviz conform pentru proiectele de acte normative care pot avea
impact anticoncurenţial şi propune modificarea acelora care au un
asemenea efect;
m) face recomandări Guvernului şi organelor
administraţiei publice locale pentru adoptarea de măsuri care să
faciliteze dezvoltarea pieţei şi a concurenţei;
n) propune
Guvernului sau organelor administraţiei publice locale luarea de măsuri
disciplinare împotriva personalului din subordinea acestora, în cazul
în care acesta nu respectă dispoziţiile obligatorii ale Consiliului
Concurenţei;
o) realizează studii şi întocmeşte rapoarte
privind domeniul său de activitate şi furnizează Guvernului, publicului
şi organizaţiilor internaţionale specializate informaţii privind
această activitate;
p) reprezintă România şi promovează
schimbul de informaţii şi de experienţă în relaţiile cu organizaţiile
şi instituţiile internaţionale de profil şi cooperează cu autorităţile
de concurenţă străine şi comunitare;
r) stabileşte şi aprobă misiunea, strategia generală şi programele de activitate ale autorităţii de concurenţă;
s) ia orice alte decizii în îndeplinirea atribuţiilor ce decurg din prezenta lege.
Art. 27.
- (1) Consiliul Concurenţei adoptă regulamente şi instrucţiuni, emite
ordine, ia decizii şi formulează avize, face recomandări şi elaborează
rapoarte în aplicarea prevederilor prezentei legi.
(2) Consiliul Concurenţei adoptă regulamente, în special cele care privesc:
a) organizarea, funcţionarea şi procedura;
b) autorizarea concentrărilor economice;
c) exceptarea unor categorii de înţelegeri, decizii ale asociaţiilor agenţilor economici sau practici concertate;
d) regimul dispenselor;
e) constatarea şi aplicarea sancţiunilor prevăzute de prezenta lege;
f) tarifele pentru notificări, solicitări de dispense, de acces la documentaţie şi eliberare de copii sau extrase;
g) inspectorii de concurenţă;
h) regimul disciplinar al personalului.
(3) Consiliul Concurenţei adoptă instrucţiuni, în special cele care privesc:
a) notificările de concentrări economice;
b) solicitările de dispense şi prorogarea de dispense;
c) calcularea cifrei de afaceri şi a plafoanelor valorice prevăzute de prezenta lege;
d) definirea pieţei relevante în scopul stabilirii părţii substanţiale de piaţă;
e) plata taxelor şi a tarifelor stabilite prin prezenta lege şi prin regulamente.
(4)
Consiliul Concurenţei emite ordine prin care stabileşte plafoanele
valorice revizuibile periodic, prevăzute de prezenta lege, pune în
aplicare, suspendă sau abrogă propriile reglementări adoptate, dispune
efectuarea de investigaţii, ordonă inspecţii şi măsurile de luat în
privinţa agenţilor economici.
(5) Deciziile sunt acte
individuale de administrare, gestiune şi disciplină internă, de
aplicare de sancţiuni, de autorizare, de acordare şi de prorogare de
dispense.
(6) Avizele sunt formulate, recomandările şi
propunerile sunt făcute, punctele de vedere sunt formulate, rapoartele
sunt elaborate şi comunicate, după caz publicate, conform dispoziţiilor
prezentei legi.
Art. 28. - (1) Proiectele de regulamente
şi instrucţiuni, precum şi modificările acestora necesită avizul
Consiliului Legislativ, după care sunt adoptate în Plenul Consiliului
Concurenţei şi puse în aplicare prin ordin al preşedintelui Consiliului
Concurenţei.
(2) Reglementările Consiliului Concurenţei pot fi
atacate în contencios administrativ la Curtea de Apel Bucureşti, în
termen de 30 de zile de la comunicare, respectiv publicarea actului
atacat.
Art. 29. - Consiliul Concurenţei va comunica
punctul său de vedere asupra oricărui aspect în domeniul politicii
concurenţiale, la cererea:
a) Preşedinţiei României;
b) comisiilor parlamentare, senatorilor şi deputaţilor;
c) organelor administraţiei publice centrale şi locale;
d)
organizaţiilor profesionale, patronale şi sindicale interesate,
incluzând printre acestea şi Camera de Comerţ şi Industrie a României;
e) organizaţiilor pentru protecţia consumatorilor;
f) instanţelor judecătoreşti şi parchetelor.
Art. 30.
- (1) Cu privire la politica de privatizare, respectiv politicile de
ramură sau sectoriale, Consiliul Concurenţei va consulta ministerele de
resort şi alte organe ale administraţiei publice centrale sau locale,
precum şi organizaţiile patronale în cauză.
(2) Organele şi
organizaţiile prevăzute la alin. (1) vor trimite Consiliului
Concurenţei punctul lor de vedere în termen de 30 de zile de la
solicitare. Acest punct de vedere va fi ataşat la raportul asupra
cazului analizat.
(3) În îndeplinirea atribuţiilor sale
Consiliul Concurenţei se va consulta cu organele administraţiei publice
centrale sau locale şi va solicita informaţii şi asistenţă din partea
acestora.
(4) Consiliul Concurenţei, ca autoritate naţională în
domeniul concurenţei, va fi responsabil de relaţia cu instituţiile
Comunităţii Europene, în conformitate cu prevederile incidente din
legislaţia comunitară.
Art. 31. - (1) Consiliul
Concurenţei întocmeşte anual un raport privind activitatea sa şi modul
în care agenţii economici şi autorităţile publice respectă regulile
concurenţei, potrivit prezentei legi.
(2) Raportul se adoptă în Plenul Consiliului Concurenţei şi se dă publicităţii.
Art. 32.
- (1) Prin prezenta lege se instituie următoarea taxă: taxa de
autorizare a concentrărilor economice, care se plăteşte în cazul
emiterii unei decizii de autorizare conform art. 46 alin. (1) lit. b)
şi alin. (2) lit. b) şi c).
(2) Taxa de autorizare a
concentrării economice se stabileşte la o cotă de 0,1% din cifra de
afaceri cumulată a agenţilor economici implicaţi în concentrarea
economică autorizată şi se calculează pe baza cifrei de afaceri pentru
exerciţiul financiar precedent deciziei de autorizare a concentrării
economice, determinată conform reglementărilor Consiliului Concurenţei.
(3) Sumele provenind din plata taxei prevăzute la alin. (1) se
varsă la bugetul de stat în termen şi conform procedurilor stabilite de
reglementările fiscale.
CAPITOLUL V Procedura de examinare preliminară, de investigare şi de luare a deciziilor
Art. 33.
- (1) Descoperirea şi investigarea încălcărilor prevederilor prezentei
legi incumbă Consiliului Concurenţei care acţionează prin inspectorii
de concurenţă.
(2) În cazul infracţiunii prevăzute la art. 60
alin. (1) din prezenta lege, personalul desemnat în condiţiile alin.
(1) va putea efectua numai actele stabilite prin art. 214 din Codul de
procedură penală.
Art. 34. - Consiliul Concurenţei dispune efectuarea de investigaţii, potrivit atribuţiilor sale, în condiţiile art. 40:
a) din oficiu;
b)
la plângerea unei persoane fizice sau juridice afectate în mod real şi
direct prin încălcarea prevederilor art. 5 alin. (1), art. 6, 12 şi 15;
c) la cererea agenţilor economici sau a asociaţiilor de agenţi
economici interesaţi, conform prevederilor art. 5 alin. (2) sau ale
art. 13 alin. (2);
d) la cererea oricăreia dintre
autorităţile, instituţiile, organizaţiile sau a oricăruia dintre
organele menţionate la art. 29 lit. a)-f).
Art. 35. - În
realizarea investigaţiilor, precum şi a atribuţiilor conferite în baza
prezentei legi, inspectorii de concurenţă pot solicita agenţilor
economici sau asociaţiilor de agenţi economici informaţiile şi
documentele care le sunt necesare, menţionând baza legală şi scopul
solicitării, şi pot stabili termene până la care aceste informaţii şi
documente să le fie furnizate, sub sancţiunea prevăzută în prezenta
lege.
Art. 36. - (1) Pentru investigarea încălcării
prevederilor prezentei legi, inspectorii de concurenţă sunt abilitaţi
cu puteri de inspecţie, cu excepţia debutanţilor, şi au următoarele
puteri de inspecţie:
a) să intre în spaţiile, terenurile
sau mijloacele de transport pe care agenţii eonomici ori asociaţiile de
agenţi economici le deţin legal;
b) să examineze orice
documente, registre, acte financiar-contabile şi comerciale sau alte
evidenţe legate de activitatea agenţilor economici sau asociaţiilor de
agenţi economici, indiferent de locul în care sunt depozitate;
c)
să ia declaraţii reprezentanţilor şi angajaţilor agentului economic sau
asociaţiei de agenţi economici referitoare la fapte sau documente
considerate relevante;
d) să ridice sau să obţină în orice
formă copii ori extrase din orice documente, registre, acte
financiarcontabile şi comerciale sau din alte evidenţe legate de
activitatea agentului economic sau asociaţiei de agenţi economici;
e)
să sigileze orice amplasament destinat activităţilor agentului economic
sau asociaţiei de agenţi economici şi orice documente, registre, acte
financiar-contabile şi comerciale sau alte evidenţe legate de
activitatea agentului economic sau asociaţiei de agenţi economici, pe
durata şi în măsura necesară inspecţiei.
(2) Inspectorii de
concurenţă cu puteri de inspecţie, prevăzuţi la alin. (1), vor proceda
la actele prevăzute la alin. (1) numai dacă există indicii că pot fi
găsite documente sau pot fi obţinute informaţii considerate necesare
pentru îndeplinirea misiunii lor, iar rezultatul acestora va fi
consemnat într-un proces-verbal de constatare şi inventariere.
(3)
Inspectorii de concurenţă cu puteri de inspecţie pot face inspecţii
inopinate şi pot solicita orice fel de informaţii sau justificări
legate de îndeplinirea misiunii, atât la faţa locului, cât şi la
convocare la sediul Consiliului Concurenţei.
(4) Exercitarea
puterilor de inspecţie se face în conformitate cu regulamentul privind
organizarea, funcţionarea şi procedura Consiliului Concurenţei.
Art. 37.
- În baza autorizării judiciare date prin încheiere, conform art. 38,
inspectorul de concurenţă poate efectua inspecţii în orice alte spaţii,
inclusiv domiciliul, terenuri sau mijloace de transport aparţinând
conducătorilor, administratorilor, directorilor şi altor angajaţi ai
agenţilor economici sau asociaţiilor de agenţi economici supuşi
investigaţiei.
Art. 38. - (1) Inspectorii de concurenţă
pot proceda la inspecţii, în conformitate cu prevederile art. 37, doar
în baza unui ordin emis de către preşedintele Consiliului Concurenţei
şi cu autorizarea judiciară dată prin încheiere de către preşedintele
tribunalului în a cărui circumscripţie sunt situate locurile de
controlat sau de către un judecător delegat de acesta. Când aceste
locuri sunt situate în circumscripţiile unor tribunale diferite şi
acţiunea trebuie desfăşurată simultan în fiecare dintre ele, oricare
dintre preşedinţii tribunalelor competente poate emite o încheiere
unică.
(2) Cererea de autorizare trebuie să cuprindă toate
informaţiile de natură a justifica inspecţia, iar judecătorul sesizat
este ţinut să verifice dacă cererea este întemeiată.
(3) Inspecţia şi actele pe care le cuprinde se efectuează sub autoritatea şi sub controlul judecătorului care le-a autorizat.
(4)
Judecătorul poate inspecta locurile supuse intervenţiei, putând decide
în orice moment suspendarea sau încetarea inspecţiei.
(5)
Oricare ar fi împrejurările, inspecţia nu poate începe înainte de ora
8,00 sau după ora 18,00 şi trebuie efectuată în prezenţa ocupantului
locului sau a reprezentantului său; numai inspectorii de concurenţă,
ocupantul locului sau reprezentantul său pot lua cunoştinţă de piese şi
documente înaintea ridicării acestora.
(6) Inventarele şi
punerile de sigilii se fac conform dispoziţiilor Codului de procedură
penală; originalele procesului-verbal şi ale inventarului sunt
transmise judecătorului care a ordonat inspecţia, iar piesele şi
documentele care nu mai sunt utile stabilirii adevărului vor fi
restituite ocupantului locului.
(7) Încheierea menţionată la alin. (1) poate fi atacată cu recurs la curtea de apel; recursul nu este suspensiv de executare.
(8) Consiliul Concurenţei este informat de îndată despre începerea inspecţiei şi despre operaţiunile efectuate.
Art. 39.
- (1) Organele administraţiei publice centrale şi locale, precum şi
orice ale instituţii şi autorităţi publice sunt obligate să permită
inspectorilor de concurenţă accesul la documentele, datele şi
informaţiile deţinute de acestea, potrivit puterilor de inspecţie
stabilite de preşedintele Consiliului Concurenţei, fără a se putea
opune caracterul de secret de stat sau secret de serviciu al unor
asemenea documente, date şi informaţii.
(2) Inspectorii de
concurenţă, primind acces la documentele, datele şi informaţiile
menţionate la alin. (1), sunt ţinuţi la respectarea strictă a
caracterului de secret de stat sau secret de serviciu atribuit legal
respectivelor documente, date şi informaţii.
Art. 40. -
(1) La primirea unei cereri sau plângeri denunţând, respectiv acuzând o
practică anticoncurenţială, Consiliul Concurenţei examinează dacă
aceasta prezintă suficient temei de fapt şi de drept pentru a justifica
dispunerea pornirii unei investigaţii.
(2) Dacă cererea sau
plângerea nu prezintă suficiente temeiuri pentru a justifica pornirea
unei investigaţii, Consiliul Concurenţei o respinge, comunicând
decizia, în scris, autorului, cu precizarea motivelor, în termen de 30
de zile de la înregistrarea cererii sau a plângerii. Decizia de
respingere va fi precedată de ascultarea argumentelor reclamantului în
faţa comisiei Consiliului Concurenţei care coordonează compartimentul
de specialitate implicat.
(3) În cazul în care cererea sau
plângerea înaintată nu cade sub incidenţa prezentei legi, Consiliul
Concurenţei va răspunde, în scris, în termenele prevăzute prin legi
speciale.
Art. 41. - (1) De câte ori dispune pornirea
unei investigaţii, preşedintele Consiliului Concurenţei desemnează un
raportor, responsabil pentru întocmirea raportului asupra
investigaţiei, comunicarea lui părţilor în cauză, primirea
observaţiilor şi prezentarea raportului în Plenul Consiliului
Concurenţei, dacă este cazul.
(2) Raportorul desemnat
instrumentează toate actele procedurii de investigaţie, propunând
Consiliului Concurenţei dispunerea măsurilor care sunt de competenţa
acestuia.
Art. 42. - Atunci când, în urma declanşării
unei investigaţii, se constată că aceasta nu a condus la descoperirea
unor dovezi suficiente privind încălcarea legii, care să justifice
impunerea de măsuri sau sancţiuni de către Consiliul Concurenţei,
acesta, prin ordin al preşedintelui, va putea închide investigaţia şi
va informa de îndată părţile implicate. Cu excepţia situaţiei în care
investigaţia s-a declanşat ca urmare a unei plângeri, închiderea unei
investigaţii nu necesită audierea în Plenul Consiliului Concurenţei.
Art. 43.
- (1) Cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 42, orice procedură de
investigaţie necesită audierea agenţilor economici participanţi la
înţelegerea, decizia luată de asociaţii de agenţi economici, practica
concertată, abuzul de poziţie dominantă sau la concentrarea economică,
obiect al investigaţiei. Audierea este dispusă de preşedintele
Consiliului Concurenţei.
(2) Preşedintele Consiliului
Concurenţei poate desemna experţi şi poate admite audierea autorului
plângerii sau al reclamaţiei, la cererea acestuia, precum şi a oricărei
persoane fizice sau juridice care declară că deţine date şi informaţii
relevante pentru stabilirea adevărului în cauza investigată.
(3)
Neprezentarea sau renunţarea la audiere, precum şi refuzul oricărei
depoziţii sau declaraţii nu constituie impedimente pentru continuarea
procedurii de investigaţie.
Art. 44. - (1) Cu minimum 30
de zile înainte de data fixată pentru audiere, o copie a raportului va
fi transmisă, spre luare la cunoştinţă, persoanelor a căror audiere a
fost dispusă conform art. 43 alin. (1). Persoanelor a căror audiere a
fost admisă conform art. 43 alin. (2) li se va trimite copia raportului
numai la cerere şi dacă preşedintele Consiliului Concurenţei apreciază
că este util în interesul investigaţiei.
(2) Preşedintele
Consiliului Concurenţei poate permite părţilor în cauză consultarea
dosarului la secretariatul Consiliului Concurenţei şi obţinerea, contra
cost, de copii şi extrase ale actelor procedurii de investigaţie.
(3)
Documentele, datele şi informaţiile din dosarul cauzei, care prezintă
caracter de secret de stat ori sunt confidenţiale, nu sunt accesibile
pentru consultare ori obţinere de copii sau extrase decât prin decizie
a preşedintelui Consiliului Concurenţei.
(4) În cazul unei
proceduri de investigaţie, având ca obiect o concentrare economică,
dispoziţiile prezentului articol referitoare la consultarea dosarului
sunt aplicabile asociaţilor şi directorilor executivi ai entităţilor
participante la concentrare, în măsura în care ei justifică în cauză un
interes legitim.
Art. 45. - După audierile dispuse şi,
dacă este cazul, admise şi după examinarea observaţiilor părţilor
asupra raportului de investigaţie, Consiliul Concurenţei poate decide,
după cum urmează:
a) în cazul unei investigaţii, dispusă
din oficiu sau la sesizare, privind încălcarea prevederilor art. 5
alin. (1) sau ale art. 6, după caz, să ordone încetarea practicilor
anticoncurenţiale constatate, să formuleze recomandări, să impună
părţilor condiţii speciale şi alte obligaţii, să aplice agenţilor
economici amenzi în condiţiile prevăzute la cap. VI;
b) în
cazul unei cereri, conform prevederilor art. 5 alin. (3), să emită o
decizie motivată de acordare sau de refuz de exceptare individuală prin
dispensă pentru înţelegerea, decizia luată de asociaţii de agenţi
economici ori practica concertată în cauză.
Art. 46. - (1) În termen de 30 de zile de la primirea notificării unei operaţiuni de concentrare economică, Consiliul Concurenţei:
a)
va emite o decizie de neintervenţie, când va ajunge la concluzia că
operaţiunea de concentrare economică notificată nu cade sub incidenţa
prezentei legi;
b) va emite o decizie de neobiecţiune, când
va constata că, deşi operaţiunea de concentrare economică notificată
cade sub incidenţa prezentei legi, nu există îndoieli serioase privind
compatibilitatea cu un mediu concurenţial normal;
c) va
decide deschiderea unei investigaţii, când va constata că operaţiunea
de concentrare economică notificată cade sub incidenţa prezentei legi
şi prezintă îndoieli serioase privind compatibilitatea cu un mediu
concurenţial normal.
(2) În termen de maximum 5 luni de la primirea
notificării de concentrare economică pentru care Consiliul Concurenţei
a decis deschiderea unei investigaţii datorită îndoielilor privind
compatibilitatea sa cu un mediu concurenţial normal, Consiliul
Concurenţei:
a) va emite o decizie de refuz, dacă prin
operaţiunea de concentrare economică se creează sau se consolidează o
poziţie dominantă în sensul art. 12;
b) va emite o decizie de
autorizare, dacă prin operaţiunea de concentrare economică nu se
creează şi nici nu se consolidează o poziţie dominantă în sensul art.
12;
c) va emite o decizie prin care stabileşte obligaţiile
şi/sau condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru autorizarea operaţiunii
de concentrare economică, dacă se constată că aceasta, cu modificările
respective, ar putea fi compatibilă cu un mediu concurenţial normal.
(3)
În cazul în care Consiliul Concurenţei nu ia o decizie în termenele
fixate la alin. (1) şi (2), operaţiunea de concentrare economică
notificată poate avea loc.
(4) În situaţia în care notificarea
unei operaţiuni de concentrare economică necesită completări, termenele
prevăzute la alin. (1) şi (2) încep să curgă de la data la care părţile
au furnizat Consiliului Concurenţei informaţiile solicitate în vederea
completării notificării.
(5) Consiliul Concurenţei poate
stabili, prin regulament, o procedură simplificată pentru analiza
anumitor operaţiuni de concentrare economică.
Art. 47. -
(1) Înainte de emiterea unei decizii conform art. 45 şi 46, Consiliul
Concurenţei poate impune - printr-o decizie privind măsuri interimare -
agenţilor economici implicaţi luarea oricărei măsuri pe care o
consideră necesară în scopul restabilirii mediului concurenţial şi
repunerii părţilor în situaţia anterioară.
(2) Măsurile de
suspendare sau de interdicţie a practicilor anticoncurenţiale
constatate, precum şi dispoziţiile obligatorii date agenţilor economici
de a reveni la situaţia anterioară vor fi dispuse de Consiliul
Concurenţei, în aplicarea prevederilor art. 45 şi 46, numai la
constatarea unor fapte manifest ilicite, constitutive de practici
anticoncurenţiale prohibite expres de prezenta lege şi care trebuie
eliminate fără întârziere, pentru a prerveni sau a opri producerea unui
prejudiciu grav şi cert.
(3) Măsurile prevăzute la alin. (1) şi
(2) trebuie să fie strict limitate, atât în durată, cât şi în obiectul
lor, la ceea ce este necesar pentru a corija afectarea liberei
concurenţe.
(4) Deciziile luate de Consiliul Concurenţei în
aplicarea prevederilor alin. (1) şi ale art. 45 şi 46 vor fi comunicate
de îndată părţilor; ele pot fi atacate în contencios administrativ la
Curtea de Apel Bucureşti în termen de 30 de zile de la comunicare.
Instanţa poate ordona, la cerere, suspendarea executării deciziei
atacate.
Art. 48. - (1) Decizia luată de Consiliul
Concurenţei în aplicarea prevederilor art. 46 cu privire la o
operaţiune de concentrare economică în care este implicată o regie
autonomă va fi notificată şi ministrului de resort.
(2) În
termen de 30 de zile de la notificarea deciziei conform alin. (1),
Guvernul, la propunerea ministrului de resort, poate lua, pe
răspunderea sa, o decizie diferită de cea a Consiliului Concurenţei
pentru raţiuni de interes public general. Decizia este executorie şi va
fi publicată împreună cu decizia Consiliului Concurenţei în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
CAPITOLUL VI Sancţiuni
Art. 49.
- Sunt nule de drept, fie ele exprese ori tacite, publice sau oculte,
orice angajamente, convenţii sau clauze contractuale raportându-se la o
practică anticoncurenţială prohibită prin art. 5 şi 6 din prezenta
lege.
Art. 50. - Constituie contravenţii şi se
sancţionează cu amendă de până la 1% din cifra de afaceri totală din
anul financiar anterior sancţionării următoarele fapte:
a) omisiunea notificării unei concentrări economice cerute de art. 15;
b)
furnizarea de informaţii inexacte sau incomplete prin solicitarea
făcută conform prevederilor art. 5 alin. (3) ori prin notificarea
făcută conform prevederilor art. 15;
c) furnizarea de
informaţii inexacte sau incomplete ori de documente incomplete sau
nefurnizarea informaţiilor şi documentelor solicitate conform
prevederilor art. 35;
d) furnizarea de informaţii, documente,
înregistrări şi evidenţe într-o formă incompletă în timpul inspecţiilor
desfăşurate conform prevederilor art. 36;
e) refuzul de a se supune unei inspecţii desfăşurate conform prevederilor art. 36 şi 37.
Art. 51.
- (1) Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de până la
10% din cifra de afaceri totală realizată în anul financiar anterior
sancţiunii următoarele fapte:
a) încălcarea prevederilor art. 5 alin. (1), ale art. 6 sau ale art. 12;
b) punerea în practică a unei operaţiuni de concentrare economică cu încălcarea prevederilor art. 15 alin. (4) şi (5);
c)
începerea unei acţiuni de concentrare economică declarată incompatibilă
cu prevederile prezentei legi printr-o decizie a Consiliului
Concurenţei, luată conform prevederilor art. 46 alin. (2) lit. a);
d)
neîndeplinirea unei obligaţii sau a unei condiţii impuse printr-o
decizie luată în conformitate cu prevederile prezentei legi.
(2)
Prin excepţie de la prevederile alin. (1), Consiliul Concurenţei va
stabili, prin instrucţiuni, condiţiile şi criteriile de aplicare a unei
politici de clemenţă, care poate merge până la absolvire de răspundere
pecuniară.
Art. 52. - Individualizarea sancţiunii în
cazul săvârşirii vreuneia dintre contravenţiile prevăzute la art. 50 şi
51 se face ţinând seama de gravitatea şi durata faptei şi a
consecinţelor sale asupra concurenţei. Sancţiunile vor fi gradate pe
tranşe, prin instrucţiuni adoptate de către Consiliul Concurenţei.
Art. 53.
- Dacă în termen de 45 de zile de la notificarea deciziei luate de
Consiliul Concurenţei, în conformitate cu prevederile prezentei legi,
agentul economic în cauză nu se conformează măsurilor dispuse de
acesta, Consiliul Concurenţei îi poate aplica amenda maximă prevăzută
la art. 51 ori poate cere instanţei judecătoreşti competente dispunerea
uneia dintre măsurile stabilite la art. 7 alin. (1).
Art. 54.
- Consiliul Concurenţei poate obliga, prin decizie, agenţii economici
sau asociaţiile de agenţi economici la plata unor amenzi cominatorii,
în sumă de până la 5% din cifra de afaceri zilnică medie din anul
financiar anterior sancţionării, pentru fiecare zi de întârziere,
calculată de la data stabilită prin decizie, pentru a-i determina:
a) să respecte prevederile art. 5 alin. (1), ale art. 6 şi ale art. 12;
b)
să aplice măsurile enunţate printr-o decizie luată conform prevederilor
art. 45 lit. a) şi b), ale art. 46 alin. (2) lit. c) şi ale art. 47
alin. (1) şi (2);
c) să furnizeze în mod complet şi corect informaţiile şi documentele care le-au fost cerute conform prevederilor art. 35;
d) să se supună inspecţiei prevăzute la art. 36-38.
Art. 55.
- (1) Contravenţiile prevăzute în prezenta lege se constată şi se
sancţionează de către Consiliul Concurenţei în plen, comisii sau prin
inspectorii de concurenţă.
(2) Sancţiunile pentru
contravenţiile prevăzute la art. 50 lit. b)-e) şi la art. 51 alin. (1)
lit. d) se aplică de către inspectorii de concurenţă.
(3)
Sancţiunile pentru contravenţiile prevăzute la art. 50 lit. a) şi la
art. 51 alin. (1) lit. c) şi d), precum şi amenzile cominatorii
prevăzute la art. 54 se aplică de către comisiile Consiliului
Concurenţei prin decizii.
(4) Sancţiunile pentru contravenţiile
prevăzute la art. 51 alin. (1) lit. a) şi b) se aplică de către Plenul
Consiliului Concurenţei prin aceeaşi decizie prin care s-a constatat
săvârşirea respectivei contravenţii. Instanţa competentă este cea
prevăzută la art. 47 alin. (4).
(5) Deciziile luate în
condiţiile alin. (3) şi (4) pot fi atacate la Curtea de Apel Bucureşti,
Secţia contencios administrativ, în termen de 30 de zile de la
comunicare.
(6) În baza deciziei Consiliului Concurenţei
profiturile sau, după caz, veniturile suplimentare realizate de agenţii
economici ca urmare a săvârşirii contravenţiilor prevăzute şi
sancţionate de prezenta lege vor fi confiscate şi vărsate la bugetul de
stat.
Art. 56. - Contravenţiilor prevăzute la art. 50 lit. b)-e) şi la art. 51 alin. (1) lit. d) li se aplică prevederile Ordonanţei Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia art. 28 şi 29.
Art. 57.
- (1) Deciziile emise conform art. 45, 46, 54 şi 55 vor fi comunicate
părţilor în cauză de către Consiliul Concurenţei şi vor fi publicate în
Monitorul Oficial al României, Partea I, pe cheltuiala
contravenientului sau a solicitantului, după caz, ori pe pagina de
Internet a Consiliului Concurenţei.
(2) La publicarea
deciziilor se va ţine seama de interesele legitime ale agenţilor
economici în cauză, astfel încât secretul profesional să nu fie
divulgat.
Art. 58. - (1) Dreptul Consiliului Concurenţei
de a aplica sancţiuni contravenţionale pentru încălcările prevederilor
prezentei legi se prescrie după cum urmează:
a) în termen de 3 ani, în cazul încălcării prevederilor art. 50 lit. c), d) şi e);
b) în termen de 5 ani, în cazul tuturor celorlalte încălcări ale prevederilor prezentei legi.
(2)
Prescripţia dreptului la acţiune al Consiliului Concurenţei începe să
curgă de la data încetării practicii anticoncurenţiale. În cazul
încălcărilor legii, ce au caracter de continuitate sau de
repetabilitate, prescripţia începe să curgă de la data încetării
ultimului act sau fapt anticoncurenţial în cauză.
Art. 59.
- (1) Orice acţiune întreprinsă de către Consiliul Concurenţei în
scopul unei examinări preliminare sau în scopul declanşării unei
investigaţii în legătură cu o anumită încălcare a legii va întrerupe
cursul termenelor de prescripţie prevăzute la art. 58. Întreruperea
termenului de prescripţie va avea efect de la data comunicării acţiunii
întreprinse de către Consiliul Concurenţei, făcută către cel puţin un
agent economic sau o asociaţie de agenţi economici care a participat la
săvârşirea încălcării legii.
(2) Acţiunile ce pot fi
întreprinse de către Consiliul Concurenţei şi care întrerup cursul
termenului de prescripţie includ, în principal, următoarele:
a) solicitări de informaţii, în scris;
b) ordin al preşedintelui Consiliului Concurenţei de declanşare a unei investigaţii;
c) începerea procedurilor legale.
(3)
Întreruperea termenului de prescripţie îşi produce efectele faţă de
toţi agenţii economici sau asociaţiile de agenţi economici care au
participat la săvârşirea încălcării legii.
(4) În cazul
întreruperii termenului de prescripţie, un nou termen, cu o durată
similară, începe să curgă de la data la care Consiliul Concurenţei a
întreprins una dintre acţiunile menţionate la alin. (2). Termenul de
prescripţie va expira cel mai târziu în ziua în care se împlineşte
perioada egală cu dublul termenului de prescripţie, aplicabil pentru
săvârşirea încălcării în cauză, în situaţia în care Consiliul
Concurenţei nu a impus nici una dintre sancţiunile prevăzute de
prezenta lege.
Art. 60. - (1) Participarea cu intenţie
frauduloasă şi în mod determinant a unei persoane fizice la conceperea,
organizarea sau realizarea practicilor interzise de art. 5 alin. (1) şi
de art. 6 şi care nu sunt exceptate conform prevederilor art. 5 alin.
(2) sau ale art. 8 constituie infracţiune şi se pedepseşte cu
închisoare de la 6 luni la 4 ani sau cu amendă.
(2) Acţiunea penală se pune în mişcare la sesizarea Consiliului Concurenţei.
(3) Instanţa judecătorească poate dispune publicarea, în presă, pe cheltuiala celui vinovat, a hotărârii definitive.
Art. 61.
- Independent de sancţiunile aplicate în conformitate cu prevederile
prezentei legi, dreptul la acţiune al persoanelor fizice şi/sau
juridice pentru repararea integrală a prejudiciului cauzat lor printr-o
practică anticoncurenţială prohibită de prezenta lege rămâne rezervat.
Art. 62.
- Orice persoană care utilizează sau divulgă, în alte scopuri decât
cele prevăzute de prezenta lege, documente sau informaţii cu caracter
de secret profesional, primite sau de care a luat cunoştinţă în
îndeplinirea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul,
răspunde potrivit legii penale, putând fi obligată şi la repararea
prejudiciului cauzat.
CAPITOLUL VII Dispoziţii comune şi finale
Art. 63.
- În cazul în care încadrarea juridică făcută printr-o notificare de
agenţii economici implicaţi nu este corectă, Consiliul Concurenţei
poate schimba această încadrare.
Art. 64. - (1) Cifra de
afaceri vizată în art. 8 şi 14 este suma veniturilor realizate din
vânzările de produse şi/sau din prestările de servicii realizate de
agentul economic în cursul ultimului exerciţiu financiar, din care se
scad sumele datorate cu titlu de obligaţii fiscale şi valoarea
contabilizată a exporturilor efectuate direct sau prin mandatar.
(2)
Când o operaţiune de concentrare economică are loc în modalitatea
prevăzută la art. 10 alin. (2) lit. b), prin cumpărare de elemente de
activ, din cifra de afaceri stabilită conform alin. (1) va fi luată în
considerare numai suma aferentă activelor constituind obiect al
tranzacţiei.
(3) Dacă, în cursul unei perioade de 2 ani, două
sau mai multe tranzacţii de felul celor menţionate la alin. (2) au loc
între aceleaşi persoane fizice şi/sau juridice, ele sunt considerate ca
o singură operaţiune de concentrare economică, realizată la data
ultimei tranzacţii.
Art. 65. - Cifra de afaceri este înlocuită:
a)
pentru societăţi bancare, instituţii de credit sau financiare şi
societăţi financiare, prin a zecea parte din valoarea bilanţului lor;
b)
pentru societăţile de asigurări, prin valoarea primelor brute emise,
care vor include toate sumele primite sau de primit conform
contractelor de asigurări încheiate de ele sau în contul lor, inclusiv
primele cedate reasigurătorilor, după deducerea impozitelor şi a
taxelor identificate de către Consiliul Concurenţei prin instrucţiuni.
Art. 66.
- În scopul aplicării prevederilor art. 8 şi 14, dar fără a contraveni
prevederilor alin. (2) şi (3) ale art. 64, dacă vreuna dintre
societăţile comerciale avute în vedere la aplicarea prevederilor art. 8
sau ale art. 14 face parte dintr-un grup de societăţi comerciale,
pentru cifra sa de afaceri se va lua în considerare cifra de afaceri
cumulată a respectivului grup, conform bilanţului consolidat al
acestuia.
Art. 67. - Plafoanele valorice stabilite,
conform dispoziţiilor prezentei legi, prin raportare la cifra de
afaceri vor fi actualizate periodic prin decizie a plenului şi puse în
aplicare prin ordin al preşedintelui Consiliului Concurenţei,
ţinându-se seama de evoluţia pieţelor.
"Art. II. - (1) Indemnizaţiile prevăzute în anexa nr. VII/2b la Legea nr. 154/1998
privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar
şi a indemnizaţiilor pentru persoane care ocupă funcţii de demnitate
publică, cu modificările şi completările ulterioare, la nr. crt. 34, 35
şi 36 se înlocuiesc cu indemnizaţiile prevăzute la nr. crt. 16, 17 şi
18 din aceeaşi anexă.
(2) Salariile de bază ale inspectorilor
de concurenţă şi al secretarului general din cadrul Consiliului
Concurenţei se stabilesc prin asimilare cu indemnizaţiile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.177/2002 privind salarizarea şi alte drepturi ale magistraţilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 347/2003,
astfel: de la anexa nr. 1 cap. A, nr. crt. 11 - pentru inspectorul de
concurenţă superior, nr. crt. 18 - pentru inspectorul de concurenţă
principal, nr. crt. 23 - pentru inspectorul de concurenţă asistent şi
nr. crt. 32 - pentru inspectorul de concurenţă debutant şi de la anexa
nr. 1 cap. B, nr. crt. 1 - pentru secretarul general.
(4)
Personalul Consiliului Concurenţei beneficiază de spor de
confidenţialitate de până la 15% din salariul de bază. Categoriile de
personal, cuantumul sporului şi condiţiile de acordare se stabilesc
prin ordin al preşedintelui Consiliului Concurenţei, cu încadrarea în
cheltuielile de personal aprobate instituţiei.
(5) Prin derogare de la prevederile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 154/1998, prevederile alin. (3) şi (4) se aplică în mod corespunzător şi membrilor Plenului Consiliului Concurenţei.
(6)
Membrii Plenului Consiliului Concurenţei şi inspectorii de concurenţă
beneficiază şi de drepturile stabilite prin alte acte normative
aplicabile personalului din sectorul bugetar.
(7) Personalul
din cadrul Oficiului Concurenţei care este preluat de către Consiliul
Concurenţei, în funcţie de atribuţiile reglementate prin lege pentru
această instituţie, se stabileşte pe bază de protocol, care va fi
încheiat între Ministerul Finanţelor Publice, Oficiul Concurenţei şi
Consiliul Concurenţei în termen de maximum 30 de zile de la data
intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă. Pe baza acestui
protocol Consiliul Concurenţei va modifica corespunzător Regulamentul
de organizare, funcţionare şi procedură al Consiliului Concurenţei.
(8) Plângerile şi sesizările formulate în temeiul Legii nr. 21/1996,
aflate în curs de soluţionare de către Oficiul Concurenţei, precum şi
investigaţiile în desfăşurare vor fi preluate de către Consiliul
Concurenţei, pe bază de protocol, în maximum 30 de zile de la data
intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
(9)
Consiliul Concurenţei va prelua bunurile mobile şi imobile aflate în
administrarea sau în proprietatea Oficiului Concurenţei, corespunzător
activităţilor şi personalului preluat, prin protocol, care va fi
încheiat între Ministerul Finanţelor Publice, Oficiul Concurenţei şi
Consiliul Concurenţei în termen de maximum 30 de zile de la data
intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
Art. III.
- (1) În cadrul Ministerului Finanţelor Publice se organizează o
direcţie generală de specialitate, precum şi compartimente în cadrul
unităţilor teritoriale, având, în principal, următorul obiect de
activitate:
a) aplicarea de către Ministerul Finanţelor
Publice, în calitate de principal furnizor de ajutor de stat, a
legislaţiei în domeniul ajutorului de stat;
b) aplicarea dispoziţiilor legale în domeniul preţurilor, pentru care legea abilitează Ministerul Finanţelor Publice;
c) urmărirea evoluţiei preţurilor în economie;
d)
aplicarea dispoziţiilor legale în domeniul concurenţei neloiale şi al
publicităţii, pentru care legea abilitează Ministerul Finanţelor
Publice;
e) participarea la schimbul de informaţii şi
experienţă în relaţiile cu organizaţiile şi instituţiile
internaţionale, în domeniul său de activitate.
(2) Personalul din
cadrul Oficiului Concurenţei se preia de către Ministerul Finanţelor
Publice, cu păstrarea drepturilor salariale deţinute anterior
preluării, în funcţie de atribuţiile stabilite prin prezenta ordonanţă
de urgenţă pentru această instituţie, prin protocol, care va fi
încheiat între Ministerul Finanţelor Publice, Oficiul Concurenţei şi
Consiliul Concurenţei în termen de maximum 30 de zile de la data
intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
(3)
Denumirea Oficiul Concurenţei se înlocuieşte cu Ministerul Finanţelor
Publice în toate actele normative care reglementează domeniile de
activitate prevăzute la alin. (1).
(4) Plângerile, sesizările şi solicitările formulate în temeiul altor acte normative decât Legea nr. 21/1996,
aflate în curs de soluţionare de către Oficiul Concurenţei, vor fi
preluate de către Ministerul Finanţelor Publice, pe bază de protocol,
în termen de maximum 30 de zile de la data intrării în vigoare a
prezentei ordonanţe de urgenţă.
(5) Ministerul Finanţelor
Publice va prelua bunurile mobile şi imobile aflate în administrarea
sau în proprietatea Oficiului Concurenţei, corespunzător activităţilor
şi personalului preluat, prin protocol, care va fi încheiat între
Ministerul Finanţelor Publice, Oficiul Concurenţei şi Consiliul
Concurenţei în termen de maximum 30 de zile de la data intrării în
vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
(6) În aplicarea
alin. (1), (2) şi (5), în termen de 30 de zile de la data intrării în
vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Ministerul Finanţelor Publice
va înainta Guvernului un proiect de modificare a hotărârii Guvernului
privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice.
Art. IV.
- Regulamentele şi instrucţiunile Consiliului Concurenţei, în vigoare,
vor fi revizuite în mod corespunzător în termen de 3 luni de la data
intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
Art. V. - Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă orice dispoziţii contrare se abrogă.
Art. VI.
- Prevederile art. II-IV intră în vigoare în termen de 3 zile de la
data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă."